9 definiții pentru hiperfuncție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HIPERFUNCȚIE, hiperfuncții, s. f. (Med.) Activitate exagerată a unui organ, aparat sau țesut. [Var.: hiperfuncțiune s. f.] – Din fr. hyperfonction.
hiperfuncție sf [At: DN3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr hyperfonction] (Med) Activitate exagerată a unui organ.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPERFUNCȚIE, hiperfuncții, s. f. (Med.) Activitate exagerată a unui organ. [Var.: hiperfuncțiune s. f.] – Din fr. hyperfonction.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HIPERFUNCȚIE s.f. Activitate exagerată a unui organ. [Var. hiperfuncțiune s.f. / < fr. hyperfonction].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIPERFUNCȚIE s. f. (med.) activitate exagerată a unui organ, aparat sau țesut. (< fr. hyperfonction)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HIPERFUNCȚIUNE s. f. v. hiperfuncție.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hiperfuncțiune sf vz hiperfuncție
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPERFUNCȚIUNE s. f. V. hiperfuncție.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HIPERFUNCȚIUNE s.f. v. hiperfuncție.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
hiperfuncție, hiperfuncțiisubstantiv feminin
- 1. Activitate exagerată a unui organ, aparat sau țesut. DEX '09 DN
etimologie:
- hyperfonction DEX '09 DEX '98 DN