3 definiții pentru hărăcit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HĂRĂCÍ vb. IV v. arăci.

hărăcésc și hărăgésc și (Munt.) arăcésc v. tr. (d. arac, harag). Sprijin pe haragĭ: tămîĭoasă arăcită (ChN. I, 16).

Intrare: hărăcit (part.)
hărăcit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hărăcit
  • hărăcitul
  • hărăcitu‑
  • hărăci
  • hărăcita
plural
  • hărăciți
  • hărăciții
  • hărăcite
  • hărăcitele
genitiv-dativ singular
  • hărăcit
  • hărăcitului
  • hărăcite
  • hărăcitei
plural
  • hărăciți
  • hărăciților
  • hărăcite
  • hărăcitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arăci hărăci hărăgi

  • 1. A pune pe araci vița-de-vie sau alte plante agățătoare.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • arac
    surse: DEX '09 DEX '98