18 definiții pentru hârleț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÂRLEȚ, hârlețe, s. n. (Reg.) Cazma. ♦ Lopată. – Din sl. rylĭcĭ.[1] corectat(ă)

  1. În original: gylĭcĭ. — gall

hârleț sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. 194/18/ V: ~lez / Pl: ~e / E: vsl роульсь] 1 (Mol; Trs) Lopată. 2 (Mun; îf hârlez) Cazma. 3 Partea cea mai lungă din iadeșul rupt. 4 (Îe) De-amu numai sapa și ~ul (D. oameni) A ajuns la sfârșitul vieții.

HÂRLEȚ, hârlețe, s. n. (Reg.) Cazma. ♦ Lopată. – Din sl. rylĭcĭ.

HÂRLEȚ ~e n. Unealtă formată dintr-o placă de fier rotunjită și ascuțită la capătul de jos, fixată pe o coadă de lemn și folosită la săpat. /<sl. rylici

hârleț n. 1. instrument agricol cu care se lucrează pământul mai bine decât cu plugul și sapa, dar mai încet; 2. bărburătură (după forma-i). [Slav. RYLĬȚĬ].

HÎRLEȚ, hîrlețe, s. n. (Mold., Transilv.) Cazma (1). Hîrlețul lui Cocoran rupea bucăți de maluri. CAMILAR, TEM. 39.

HÎRLEȚ s.n. (Mold.) Cazma. Deci fără sape, fără hîrlețe . . . era siliți săracii muncitori de scurma pămîntul cum putea. VP, 65r. Etimologie: sl. rylĭcĭ.

hîrléț n., pl. e (vsl. rylĭcĭ, a. î., d. rylo, rît, ryti, a rîma, a săpa; rus. ryléc, pol. rylec, a. î.). Est. Lopată de fer de săpat pămîntu împingînd cu talpa pe ĭa (numită și hîrlez în Cov., de unde poate și numele satuluĭ Virlez, și cazma în sud și’n nord). Munt. est săpăligă. V. arșăŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hârleț s. n., pl. hârlețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HÎRLEȚ s. cazma, (reg.) sapă, (prin Ban.) arșov, (prin Transilv.) așău, (prin Olt.) săpătoare. (Sapă pămîntul cu ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hîrleț (hîrlețe), s. m. – Cazma. – Var. hîrlez, (Trans.) ruleț. Sl. rylicĭ, rylecŭ (Miklosich, Lexicon, 810; Cihac, II, 138; Conev 93; Iordan, Dift., 146).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hârleț, hârlețe, s.n. (reg.) 1. cazma, așău. 2. lopată. 3. tăietură în formă de unghi drept la urechea oilor; bărburătură.

Intrare: hârleț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hârleț
  • hârlețul
  • hârlețu‑
plural
  • hârlețe
  • hârlețele
genitiv-dativ singular
  • hârleț
  • hârlețului
plural
  • hârlețe
  • hârlețelor
vocativ singular
plural
ruleț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
urlez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hârleț, hârlețesubstantiv neutru

  • 1. regional Cazma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cazma
    • format_quote Hîrlețul lui Cocoran rupea bucăți de maluri. CAMILAR, TEM. 39. DLRLC
    • 1.1. Lopată. DEX '09 DEX '98
      sinonime: lopată
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.