15 definiții pentru hârști

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÂRȘTI interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de frecarea sau de zgârierea suprafeței aspre a două obiecte. ♦ Cuvânt care imită zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezând etc. ceva). [Var.: harș, hârș interj.] – Onomatopee.

HÂRȘTI interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de frecarea sau de zgârierea suprafeței aspre a două obiecte. ♦ Cuvânt care imită zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezând etc. ceva). [Var.: harș, hârș interj.] – Onomatopee.

hârști2 i [At: ȘEZ. III, 189 / V: hart, harst, ~rt / E: fo] (Reg) Strigăt cu care se îndeamnă oile la strungă.

HÂRȘTI interj. (se folosește, adesea repetat, pentru a reda zgomotul produs prin zgârierea sau frecarea suprafeței aspre a două obiecte, prin spintecarea cu putere a aerului). [Monosilabic] /Onomat.

HA interj. v. hârști.

HÂRȘ interj. v. hârști.

HÎRȘTI interj. (Și în forma hîrșt; uneori cu valoare de verb) 1. Onomatopee care redă zgomotul produs prin frecarea sau zgîrierea cu un obiect pe o suprafață (aspră). Scosese un chibrit, hîrști! ș-a dat foc fînului. SADOVEANU, P. S. 16. 2. Onomatopee care redă zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului. ◊ (Cu aluzie la repeziciunea unui gest) Se luptă cu dînsul pînă îi veni bine și hîrșt! îi tăie capul. ISPIRESCU, L. 200. Duminicile bîzîiam la strană și hîrști! cîte un colac. CREANGĂ, A. 10. – Variante: hîrșt, harșt (ISPIRESCU, L. 200) interj.

hîrștĭ, interj. ca și harș și vraștĭ: Hîrștĭ! ĭ-a tras o palmă, ĭ-a furat un covrig!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hârști interj.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hîrș interj. – Imită zgomotul produs la frecare sau spintecare. – Var. hîrșt, harș(t). Creație expresivă. – Der. hîrșîi (var. hirșii, hîrjii, horji, horțăi, hirșni, hîrșcîi, hîrșcăi), vb. (a scîrțîi, a scrîșni; a freca, a zgîria; a istovi, a slei, a epuiza; refl., a se familiariza, a se obișnui); arșe, s. f. (Mold., bici); hîrșiit (var. hîrjiit, hîrșcăit, hîrșcîit), s. n. (scîrțîit, scrîșnet); hîrșie, s. f. (blană de miel cu părul uzat sau prost conservat); hîrsi, vb. refl. (a se obișnui, a se deprinde; a fi zgîrcit), în al cărui al doilea sens pare a se observa același semantism ca în sp. roñoso, fr. ladre (după DAR este cuvînt de origine diferită, în legătură cu tc. hirs „lăcomie”); hîrjoni, vb. refl. (a se lua la harță în glumă, a vorbi glumeț), der. de la hîrjii, cu suf. expresiv -ni (sensul de bază este acela de „a se atinge”; după Cihac, II, 505 și DAR, din mag. horsolódni „a se certa”; obscur, după Iordan, Dift., 213); hîrjoană (var. hîrjoneală), s. f. (curtare a unei femei); hîrșim, s. n. (reputație, faimă), probabil plecînd de la ideea de „familiariate”; hîrștioagă, s. f. (oaie bătrînă), cu suf. peiorativ -og; hreașcă, s. f. (Mold., „răzătoare”). Nu este sigur dacă horți, vb. (a mișca un obiect făcîndu-l să alunece), aparține aceleași intenții expresive, de el depinde horțiș, adv. (pieziș).

Intrare: hârști
hârști interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • hârști
harșt interjecție
interjecție (I10)
  • harșt
hârt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
harst
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
harș interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ha
hârș interjecție
interjecție (I10)
  • hâ
hârșt interjecție
interjecție (I10)
  • hârșt
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hârștiinterjecție

  • 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de frecarea sau de zgârierea suprafeței aspre a două obiecte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Scosese un chibrit, hîrști! ș-a dat foc fînului. SADOVEANU, P. S. 16. DLRLC
    • 1.1. Cuvânt care imită zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezând etc. ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se luptă cu dînsul pînă îi veni bine și hîrșt! îi tăie capul. ISPIRESCU, L. 200. DLRLC
      • format_quote Duminicile bîzîiam la strană și hîrști! cîte un colac. CREANGĂ, A. 10. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.