2 definiții pentru gură-căscată (bot.)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gură-căscată (plantă) s. f.
gură-căscată (epitet; bot. ) s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: gură-căscată (bot.)
gură-căscată2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
| substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||