O definiție pentru guguțare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

guguțáre s. f., g.-d. art. guguțắrii; pl. guguțắri

Intrare: guguțare
guguțare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • guguțare
  • guguțarea
plural
  • guguțări
  • guguțările
genitiv-dativ singular
  • guguțări
  • guguțării
plural
  • guguțări
  • guguțărilor
vocativ singular
plural