13 definiții pentru grozăvi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GROZĂVI, grozăvesc, vb. IV. Refl. (Fam. și depr.) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda. – Din grozav.

GROZĂVI, grozăvesc, vb. IV. Refl. (Fam. și depr.) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda. – Din grozav.

grozăvi vr [At: VARLAAM, C. 227/2 / Pzi: ~vesc / E: grozav] 1 (Înv) A (se) schimonosi. 2 (Fam; dep) A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele).

GROZĂVI, grozăvesc, vb. IV. Refl. A-și da aere, a-și da multă importanță; (în special) a se arăta mai curajos decît este, a face pe grozavul. Vă grozăviți în acest război... război al bogaților... Dar aflați: pînă la urmă vor birui tot milioanele de săraci, milioane de săraci care azi gem. CAMILAR, N. I 365. Eu nu vorbesc fleacuri ca domnișorii ăștia care vin cu pălăria-n cap, se grozăvesc, mint și nu-s capabili să scrie un rînd cumsecade. REBREANU, R. I 210. ♦ (Familiar, urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A se lăuda, a se fuduli. Se grozăvește cu isprăvile sale.

A SE GROZĂVI mă ~esc intranz. fam. depr. A face pe grozavul; a-și da aere (având o părere exagerată despre propria persoană). /Din grozav

grozăvésc (mă) v. refl. (d. grozav). Mă fac grozav, îmĭ daŭ aere de om grozav.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

grozăvi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă grozăvesc, 3 sg. se grozăvește, imperf. 1 sg. mă grozăveam; conj. prez. 1 sg. să mă grozăvesc, 3 să se grozăvească; imper. 2 sg. afirm. grozăvește-te; ger. grozăvindu-mă

!grozăvi (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se grozăvește, imperf. 3 sg. se grozăvea; conj. prez. 3 să se grozăvească

grozăvi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grozăvesc, imperf. 3 sg. grozăvea; conj. prez. 3 sg. și pl. grozăvească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GROZĂVI vb. v. deforma, desfigura, poci, schimonosi, sluți, strâmba, urâți.

GROZĂVI vb. a se făli, a se fuduli, a se infatua, a se împăuna, a se înfumura, a se îngîmfa, a se lăuda, a se mîndri, a se semeți, (rar) a se trufi, (înv. și pop.) a se mări, (pop.) a se păuni, (reg.) a se bîrzoia, a se făloși, a se marghioli, a se sfătoși, (reg. fam.) a se furlandisi, a se marțafoi, (Transilv. și Ban.) a se născocorî, (înv.) a se înălța, a se preaînălța, a se preamări, a se prearădica, a se ridica, (fam. fig.) a se înfoia, a se umfla, (arg.) a se șucări. (Nu te mai ~ atîta!)

grozăvi vb. v. DEFORMA. DESFIGURA. POCI. SCHIMONOSI. SLUȚI. STRÎMBA. URÎȚI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

grozăvi, grozăvesc v. r. (peior.) a avea o impresie exagerat de bună despre propriile sale calități; a se lăuda în mod exagerat

Intrare: grozăvi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grozăvi
  • grozăvire
  • grozăvit
  • grozăvitu‑
  • grozăvind
  • grozăvindu‑
singular plural
  • grozăvește
  • grozăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grozăvesc
(să)
  • grozăvesc
  • grozăveam
  • grozăvii
  • grozăvisem
a II-a (tu)
  • grozăvești
(să)
  • grozăvești
  • grozăveai
  • grozăviși
  • grozăviseși
a III-a (el, ea)
  • grozăvește
(să)
  • grozăvească
  • grozăvea
  • grozăvi
  • grozăvise
plural I (noi)
  • grozăvim
(să)
  • grozăvim
  • grozăveam
  • grozăvirăm
  • grozăviserăm
  • grozăvisem
a II-a (voi)
  • grozăviți
(să)
  • grozăviți
  • grozăveați
  • grozăvirăți
  • grozăviserăți
  • grozăviseți
a III-a (ei, ele)
  • grozăvesc
(să)
  • grozăvească
  • grozăveau
  • grozăvi
  • grozăviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grozăvi, grozăvescverb

  • 1. familiar depreciativ A avea o impresie exagerat de bună despre propriile însușiri (și a face caz de ele); a se lăuda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vă grozăviți în acest război... război al bogaților... Dar aflați: pînă la urmă vor birui tot milioanele de săraci, milioane de săraci care azi gem. CAMILAR, N. I 365. DLRLC
    • format_quote Eu nu vorbesc fleacuri ca domnișorii ăștia care vin cu pălăria-n cap, se grozăvesc, mint și nu-s capabili să scrie un rînd cumsecade. REBREANU, R. I 210. DLRLC
    • format_quote Se grozăvește cu isprăvile sale. DLRLC
etimologie:
  • grozav DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.