7 definiții pentru groștei goștei grostei


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

groștei sm [At: RĂDULESCU-CODIN / V: goș~, ~ost~ / Pl: ~ / E: lat *gross[i]cellus] (Îrg) Purcel mic Cf godac, grăsun.

GROȘTÉI, groștei, s. m. (Regional) Porc tînăr; godac, grăsun. A fost porcul mic. Mai curînd groștei. STANCU, D. 105.

GROȘTÉI, groștei, s. m. (Reg.) Purcel (de un an). – Lat. *gross(i)cellus (< grossus).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

groștéi (reg.) s. m., pl. groștéi, art. groștéii

groștéi s. m., pl. groștéi, art. groștéii

Intrare: groștei
substantiv masculin (M78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • groștei
  • groșteiul
  • groșteiu‑
plural
  • groștei
  • groșteii
genitiv-dativ singular
  • groștei
  • groșteiului
plural
  • groștei
  • groșteilor
vocativ singular
plural
goștei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
grostei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

groștei goștei grostei

etimologie: