10 definiții pentru grețos

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GREȚÓS, -OÁSĂ, grețoși, -oase, adj. 1. Care provoacă greață; scârbos, dezgustător. 2. (Rar) Căruia i se face ușor greață. – Greață + suf. -os.

GREȚÓS, -OÁSĂ, grețoși, -oase, adj. 1. Care provoacă greață; scârbos, dezgustător. 2. (Rar) Căruia i se face ușor greață. – Greață + suf. -os.

grețos, ~oa a [At: CANTEMIR, IST. 28 / Pl: ~oși, ~oase / E: greață[1] + -os] 1 Care provoacă greață Si: scârbos, dezgustător. 2 (Rar) Căruia i se face ușor greață. corectată

  1. În original, greșit tipărit: E: greța + -os LauraGellner

GREȚÓS, -OÁSĂ, grețoși, -oase, adj. 1. Care provoacă greață; scîrbos, dezgustător, respingător. Această podoabă urîtă au făcut pe biata fată atît de grețoasă, cît nime nu se putea apropia să caute la dînsa. SBIERA, P. 296. Un sînge mohorît... umplu văzduhul de un miros grețos. ISPIRESCU, L. 225. 2. (Rar) Căruia i se face ușor greață, care se îngrețoșează repede. Era foarte grețos; te miri din ce i se apleca. CARAGIALE, N. S. 96.

GREȚÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care provoacă greață; scârbos; dezgustător. 2) (despre oameni) Care este cuprins cu ușurință de greață. /greață + suf. ~os

grețos a. 1. care aduce greață; 2. fig. desgustător.

grețós, -oásă adj. Care inspiră greață: mîncare grețoasă, om grețos. Care simte ușor greață: om grețos. Adv. În mod grețos: a te purta grețos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

grețos adj. m., pl. grețoși; f. grețoasă, pl. grețoase

grețós adj. m., pl. grețóși; f. sg. grețoásă, pl. grețoáse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GREȚÓS adj. 1. v. neplăcut. 2. v. dezgustător. 3. v. scârbos. 4. dezgustător, oribil, scârbos, sinistru. (Un rânjet ~.) 5. scârbos, (reg.) silos. (Lucruri ~oase.)

GREȚOS adj. 1. dezagreabil, dezgustător, displăcut, dizgrațios, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos, urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (O duhoare ~.) 2. dezgustător, dizgrațios, hidos, oribil, respingător, scîrbos, (livr.) imund, (reg.) mîrșav, (fam. fig.) borît. (~ la înfățișare.) 3. scîrbos, (rar) parșiv. (Om ~ în comportări.) 4. dezgustător, oribil, scîrbos, sinistru. (Un rînjet ~.) 5. scîrbos, (reg.) silos. (Lucruri ~.)

Intrare: grețos
grețos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grețos
  • grețosul
  • grețosu‑
  • grețoa
  • grețoasa
plural
  • grețoși
  • grețoșii
  • grețoase
  • grețoasele
genitiv-dativ singular
  • grețos
  • grețosului
  • grețoase
  • grețoasei
plural
  • grețoși
  • grețoșilor
  • grețoase
  • grețoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grețos, grețoaadjectiv

  • 1. Care provoacă greață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Această podoabă urîtă au făcut pe biata fată atît de grețoasă, cît nime nu se putea apropia să caute la dînsa. SBIERA, P. 296. DLRLC
    • format_quote Un sînge mohorît... umplu văzduhul de un miros grețos. ISPIRESCU, L. 225. DLRLC
  • 2. rar Căruia i se face ușor greață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Era foarte grețos; te miri din ce i se apleca. CARAGIALE, N. S. 96. DLRLC
etimologie:
  • Greață + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.