22 de definiții pentru gol (adj.)

gol1, ~oa [At: COD. VOR. 119/13 / Pl: goi, goale[1] și (înv) goli a, ~uri sn / E: vsl голь[2]] 1 a (D. oameni) Fără îmbrăcăminte sau încălțăminte Si: dezbrăcat, desculț, nud. 2 a (Fig) Lipsit de. 3 a (Fig) Sărăcăcios. 4-5 a (Îljv) Cu (sau în) pielea goală Dezbrăcat. 6 a (Îe) (A fi) cu coatele goale Cu haina ruptă în coate. 7 a (Pex; îae) Îmbrăcat sărăcăcios. 8 sm (Pfm; îc) Un coate-goale Persoană săracă. 9 a (Îe) Cu capul ~ Cu capul descoperit. 10-11 a (Îljv) Cu (sau în) picioarele goale Desculț. 12 a (Reg; îe) Trup (sau corp) ~ Parte a fotei fară ornament. 13 a (Pfm; îs) ~ nap (sau cocean, sau pușcă, sau pistol, sau ca degetul, sau ca șarpele) Complet dezbrăcat. 14 a (D. suprafețe, terenuri, regiuni) Care nu este acoperit cu vegetație, cu case etc. Si: pustiu. 15 a (Îe) Sub cerul ~ Fără adăpost. 16 a (Îae) Afară. 17 a (Înv; îe) A dormi pe pământul ~ (sau pe scândura goală) A dormi fără așternut, direct pe pământ sau pe scândurile patului. 18 a (Înv; d. sabie) Scoasă din teacă. 19 a (D. alimente, lichide) Care nu este combinat cu nimic altceva Si: simplu. 20 a (Fam; îe) Minciună goală Minciună evidentă. 21-22 a (Fam; îe) A (se) da de ~ A (se) trăda. 23 a (D. recipiente, spații închise etc.) Care nu conține nimic. 24 a (Fam; Îe) Cu mâna goală Fără nici un dar (sau ban). 25 a (Îae) Care nu are nici o armă asupra sa. 26 a (Fam; îe) Pe burta (sau, pop inima) goală ori pe stomacul ~ Pe nemâncate. 27 a (Fig) Care este fără temei, fără fond. 28 a (Îe) Adevărul ~ (-goluț) Adevăr spus direct, fără menajamente. 29 a (Îae) Adevăr evident. 30 a (Pfm; îe) A lăsa (pe cineva sau ceva) ~ A jefui (pe cineva sau ceva) de tot ce are. 31 a (D. copaci, crengi) Care este lipsit de frunze Si: golaș (4). 32 a (D. pereți) Care nu este acoperit cu nimic. 33 a (D. corpuri) Care are o cavitate în interior. 34 av (Înv) La fel (cu). 35 sn Spațiu liber Si: gaură, vid. 36 sn (Îlav) În ~ Fără folos Si: zadarnic. 37 sn (Teh; îoc în sarcină; îalv) Fără a produce. 38 sn (Îalv) În abis. 39 sn (îalv) Cu privirea fixă, fără țintă. 40 sn (Înv; îe) A ieși la ~ A ieși în câmp liber. 41 sn (înv; îe) A prinde cu ~ul A prinde cu minciuna. 42 sn (Pop; îe) A merge cu ~ul sau a(-i) ieși cu ~ul A ieși înaintea cuiva cu un vas fără conținut predispunându-l la ghinioane. 43 sn (Îe) A umple un ~ A completa o lipsă. 44 sn (Pex; îae) A satisface o nevoie reală. 45 sn (Sil) Poiană. 46 sn (Con; îs) -ul ferestrei (sau al ușii) Spațiu care se lasă într-un perete și în care se așază o fereastră (sau o ușă). 47 sn (Îs) ~ de aer Zonă din atmosferă unde o aeronavă întâlnește un curent de aer descendent. 48 sn (Îs) ~ de producție Stagnare temporară a producției. 49 sn (Îs) ~ de trezorerie Lipsă de fonduri pentru acoperirea plăților curente, intervenită în activitatea unei întreprinderi. 50 sn (Îe) A simți un ~ la (sau în) stomac A avea o senzație neplăcută la stomac din cauza foamei sau a fricii. corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner
  2. Ultima literă din etimol. vsl, neclar tipărită în original — LauraGellner

GOL2, GOÁLĂ, (I) goi, goale, adj., (II) goluri, s. n. I. Adj. 1. (Despre oameni) Care nu are pe corp (sau pe o parte a corpului) niciun fel de îmbrăcăminte. ◊ Expr. (A fi) cu coatele goale = a) (a fi) cu haina ruptă în coate; b) (a fi îmbrăcat) sărăcăcios; (a fi) sărac. Adevărul gol (-goluț) = adevăr spus direct, fără menajamente; adevăr evident, de necontestat. Minciună goală = minciună evidentă. ♦ Care are haine puține, care este sărăcăcios (sau prea ușor) îmbrăcat; p. ext. sărac. ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) gol = a jefui (pe cineva) de tot ce are. ♦ (Despre păsări sau alte animale) Golaș (1). ♦ (Despre copaci, crengi) Care este lipsit de frunze. ♦ (Despre pereți) Care nu are agățat sau lipit nimic pe el. 2. (Despre suprafețe, terenuri, regiuni) Care nu este acoperit cu vegetație, cu case etc. sau care este fără ființe, pustiu. ♦ Care nu are acoperiș sau nu este acoperit. ◊ Expr. Sub cerul gol = a) fără adăpost; b) afară, în aer liber. Pe pământul gol sau pe scândura goală = fără așternut, direct pe pământ sau pe scândurile patului. 3. (Despre alimente) Care nu este asociat, combinat cu nimic altceva; simplu. Pâine goală. 4. (Despre recipiente, spații închise etc.) Care nu conține nimic în interior; deșert. ◊ (Substantivat) Sună a gol.Expr. Cu mâna goală = a) fără niciun dar, fără niciun ban; b) care nu are (sau neavând) nicio armă asupra sa. Pe inima goală sau pe stomacul gol = fără să fi mâncat ceva înainte; pe nemâncate. ♦ (Despre corpuri) Care are o cavitate în interior. 5. Fig. Care este fără temei, fără fond; neîntemeiat. II. S. n. Spațiu liber, cavitate (în interiorul unui corp); vid. ◊ Gol de aer = zonă din atmosferă unde o aeronavă întâlnește un curent de aer descendent. Gol de producție = stagnare temporară a producției. ◊ Loc. adv. În gol = a) în abis sau prin aer (îndreptându-se cu viteza în jos); b) cu privirea fixă, fără țintă; c) fără folos, zadarnic. ◊ Expr. A umple un gol = a completa o lipsă, a satisface o nevoie reală. A simți un gol la (sau în) stomac = a avea o senzație neplăcută de la stomac din cauza foamei. A (se) da de gol = a (se) trăda, a (se) demasca. (În superțiții) A(-i) ieși (cuiva) cu gol(ul) = a ieși înaintea cuiva cu un vas gol (prevestindu-i prin aceasta un insucces). ♦ Loc lipsit de vegetație, de așezări. – Din sl. golŭ.

GOL2, GOÁLĂ, (I) goi, goale, adj., (II) goluri, s. n. I. Adj. 1. (Despre oameni) Care nu are pe corp (sau pe o parte a corpului) nici un fel de îmbrăcăminte. V. dezbrăcat, nud, desculț.Expr. (A fi) cu coatele goale = a) (a fi) cu haina ruptă în coate; b) (a fi îmbrăcat) sărăcăcios; (a fi) sărac. Adevărul gol (-goluț) = adevăr spus direct, fără menajamente; adevăr evident, care nu poate fi negat. Minciună goală = minciună evidentă. ♦ Care are haine puține, care este sărăcăcios (sau prea ușor) îmbrăcat; p. ext. sărac. ◊ Expr. A lăsa (pe cineva) gol = a jefui (pe cineva) de tot ce are. ♦ (Despre păsări sau alte animale) Golaș (1). ♦ (Despre copaci, crengi) Care este lipsit de frunze. ♦ (Despre pereți) Care nu are agățat sau lipit nimic pe el. 2. (Despre suprafețe, terenuri, regiuni) Care nu este acoperit cu vegetație, cu case etc. sau care este fără ființe, pustiu. ♦ Care nu are acoperiș sau nu este acoperit. ◊ Expr. Sub cerul gol = a) fără adăpost; b) afară, în aer liber. Pe pământul gol sau pe scândura goală = fără așternut, direct pe pământ sau pe scândurile patului. 3. (Despre alimente) Care nu este asociat, combinat cu nimic altceva; simplu. Pâine goală. 4. (Despre recipiente, spații închise etc.) Care nu conține nimic înăuntru; deșert. ◊ (Substantivat) Sună a gol.Expr. Cu mâna goală = a) fără nici un dar, fără nici un ban; b) care nu are (sau neavând) nici o armă asupra sa. Pe inima goală sau pe stomacul gol = fără să fi mâncat ceva înainte; pe nemâncate. ♦ (Despre corpuri) Care are o cavitate în interior. 5. Fig. Care este fără temei, fără fond; neîntemeiat. II. S. n. Spațiu liber, cavitate (în interiorul unui corp); vid. ◊ Gol de aer = zonă din atmosferă unde o aeronavă întâlnește un curent de aer descendent. Gol de producție = stagnare temporară a producției. ◊ Loc. adv. În gol = a) în abis sau prin aer (îndreptându-se cu viteză în jos); b) cu privirea fixă, fără țintă; c) fără folos, zadarnic. ◊ Expr. A umple un gol = a completa o lipsă, a satisface o nevoie reală. A simți un gol la (sau în) stomac = a avea o senzație neplăcută de la stomac din cauza foamei. A (se) da de gol = a (se) trăda, a (se) demasca. (În superstiții) A(-i) ieși (cuiva) cu gol(ul) = a ieși înaintea cuiva cu un vas gol (prevestindu-i prin aceasta un insucces). ♦ Loc lipsit de vegetație, de așezări. – Din sl. golŭ.

GOL3, GOÁLĂ, goi, goale. adj. I. 1. (În opoziție cu îmbrăcat) Fără îmbrăcăminte; dezbrăcat, despuiat, nud. Bătrînul își înfășură din nou gulerul hainei învechite pe gîtul gol. C. PETRESCU, A. 333. Niște hamali, pe jumătate goi... se înghesuiau și ei să intre pe ponton. BART, E. 75. ◊ Cu (sau în) pielea goală = fără haine, dezbrăcat complet. Ședeam afară la soare cu pielea goală. CREANGĂ, A. 28. Cu (sau în) capul gol = cu capul descoperit. În goana roibului un sol, Cu frîu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind. COȘBUC, P. I 145. Au căzut la pămînt cu capetele goale, ca niște vinovați de moarte ce ar fi așteptat scăparea de la mine. GOLESCU, Î. 146. Cu (sau în) picioarele goale = desculț. Doamna Vorvoreanu se dădu jos, în picioarele goale. DUMITRIU, N. 134. Începu a merge cu picioarele goale. ISPIRESCU, L. 58. ◊ Expr. Gol nap (sau ca napul) sau gol pușcă, gol ca degetul = gol de tot; fig. lipsit, sărac, fără nimic. Apele mari se azvîrle și mușcă: Înfulecă holda Și focu din vatră Și lasă rumînu, săracu, gol pușcă. DEȘLIU, G. 25. Și, zău, Antohi, ești gol ca degitul? – Gol, gol... chiar casa asta în care șed... e a ta, nu-i a mea. ALECSANDRI, T. 1644. (Substantivat) Turcii, toți gîndeau: Poftim! Să dezbraci p-un gol ca napul- Cu ce-și bate pașa capul! COȘBUC, P. II 49. Cu coatele goale = rupt în coate; fig. zdrențăros, sărac lipit pămîntului. Adevărul gol (goluț) = adevărul spus verde în față, fără menajamente, fără ascunzișuri, fără cruțare; adevărul crud, adevărul adevărat. Minciună goală = minciună curată, nimic decît minciună. ♦ Fig. Care posedă puține haine; p. ext. sărac, lipsit. Mult mă mustră măicuța Să părăsesc ulița, Că mi-i goală drăguța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 59. ◊ Expr. A lăsa gol = a jefui pe cineva de tot ce are. ♦ (Despre păsări) Fără pene. (Atestat în forma de pl. goli) Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere; De-a foamei grea durere, Ei casc din pliscușoare, cer milă pliscuind. DONICI, F. 92. ♦ (Despre copaci) Fără frunze. (Despre pereți) Fără tablouri sau alte podoabe. 2. (Despre locuri, dealuri, stînci, munți etc.; în opoziție cu acoperit) Fără vegetație, mai ales fără copaci. Dincolo ochii vedeau o stîncă de piatră goală, al cărei sîn se deschidea și da naștere unui brad rătăcit de soții săi. BOLINTINEANU, O. 329. Pustietatea goală sub arșița de soare în patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare. ALECSANDRI, P. III 89. Stîncoasele ei coaste sure și goale. NEGRUZZI, S. I 160. Pe dealurile cele goale, cînd este soare și să strîng sumă de dobitoace sălbatice, nu e mai frumos lucru decît a le vedea cineva și cum stau pîlcuri, pîlcuri. GOLESCU, Î. 81. ♦ (Despre o suprafață) Neacoperit. Am pus tacîmurile pe masa goală.Expr. Sub cerul gol = fără adăpost. Pe pămîntul gol sau pe scîndura goală = fără așternut. Fecioru, care-i fecior, Doarme pe pămîntu gol. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 460. ♦ Descoperit. Vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului, și atunci rămînea oiștea goală pe de-o parte. CREANGĂ, P. 106. ♦ (Despre săbii, paloșe etc.) Scos din teacă. Jder și monahul Nicodim au venit cu săbiile goale asupra boierilor pribegi. SADOVEANU, F. J. 706. O mulțime de panduri bănești... se răpeziră cu săbiile goale. ODOBESCU, S. I 157. Nu-i la vie, și-i în casă, Cu paloșul gol pe masă. ALECSANDRI, P. P. 124. 3. (Despre alimente) Fără alte bucate de care este însoțit de obicei. Udătură ceva avut-ați vreunul? – Nimic, domnule judecător; numai pîne goală și apă rece. CREANGĂ, A. 147. II. (În opoziție cu plin) 1. (Urmat uneori de determinări introduse prin prep. «de», indicînd ceea ce lipsește) Care nu are, nu conține, nu cuprinde nimic înăuntru; deșert. Minerul I reintră în cîrciumă cu paharul gol. DAVIDOGLU, M. 22. Dintr-o păreche de boi... am rămas c-o pungă goală. CREANGĂ, P. 44. ◊ Fig. Vedeam uimit și cu sufletul gol, unde ajunsesem. CAMIL PETRESCU, U. N. 132. Mi-e capul gol și sufletul greu. IBRĂILEANU, A. 165. ◊ Loc. adv. A gol = (pe lîngă verbul «a suna»; despre vase) ca un lucru gol. Focul puștii de vînătoare e o pocnitură găunoasă, sună a gol. DUMITRIU, N. 150. ◊ Expr. Cu mîna goală (sau cu mîinile goale) = a) fără nimic, fără nici un dar. N-ai să ieși cu mînele goale de la casa mea. CREANGĂ, P. 288; b) fără nici o armă. Fără pistoale, Numai cu mînele goale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286. Pe inima goală sau pe stomacul gol = pe nemîncate. ♦ În care nu se află nimic; pustiu; (despre camere) nemobilat. Într-o clipă peronul rămase gol. DUMITRIU, N. 77. Casa era goală, ca un mormînt gol. CAMIL PETRESCU, U. N. 153. El întră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. EMINESCU, N. 38. Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț Și cercînd ca să adune într-un cîrd bobocii mulți. id. O. I 83. ♦ Fig. Lipsit de... Ochii pașei mari s-aprind... Stă mut, de suflet gol. COȘBUC, P. I 109. Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi. Veniți cu bine! De frunze și de cîntec goi, Plîng codrii cei lipsiți de voi. id. ib. 90. ♦ (Despre corpuri) Care are o cavitate în interior. 2. Fig. Care nu reprezintă nimic în realitate, fără temei. Să se mai hrănească și boierii cu vorbe goale, că noi ne-am săturat. REBREANU, R. I 320. Vorba ceea: fală goală, traistă ușoară. CREANGĂ, P. 320. E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune, Înșirînd cuvinte goale Ce din coadă au să sune. EMINESCU, O. I 226. ♦ (Despre formă) Fără fond, fără conținut. A vorbit în general, împotriva formelor goale, a formei fără fond. IBRĂILEANU, ST. CR. 99. – Pl. și: (învechit) goli.

gol1 adj. m., pl. goi; f. goálă, pl. goále

gol adj. m., pl. goi; f. sg. goálă, pl. goále

GOL adj., s. 1. adj. v. dezbrăcat. 2. adj. v. pleșuv. 3. adj. deșert, vid, (înv. și pop.) sec, secat, (înv.) pustiu. (Un vas ~.) 4. adj. golit, secat, secătuit, (astăzi rar) sleit. (O vistierie ~oală.) 5. adj. v. sec. 6. adj. v. nelocuit. 7. adj. v. pustiu. 8. s. v. vid. (Se face un mare ~ în jurul său.) 9. adj. v. neîncărcat. 10. adj. v. neumblat. 11. adj. v. neocupat. 12. adj. v. nescris. 13. s. lacună, lipsă. (Completează ~urile.) 14. s. (FIZ.) gaură, lacună. 15. adj. simplu, (înv. și reg.) sec. (A mâncat pâine ~oală.)

Gol ≠ aglomerat, arhiplin, îmbrăcat, plin, încărcat, înveșmântat

gol (goálă), adj.1. Dezbrăcat. – 2. Deșert, lipsă de conținut. – 3. Autentic, exact. – Mr., megl. gol. Sl. (bg., sb., cr., slov.) golŭ (Miklosich, Lexicon, 135; Cihac, II, 123; Conev, 90; DAR). – Der. golan, s. m. (derbedeu), cu suf. -an (der. din sb. golem propusă de Graur, Rom., LIII, 384, nu pare posibilă); golancă, s. f. (fată sau femeie neserioasă); golăneț, adj. (îmbrăcat sărăcăcios); golaș, adj. (gol, despuiat, fără îmbrăcăminte sau înveliș de protecție), cf. sb. golac; golănime, s. f. (sărăcie; mulțime de golani); goli, vb. (a dezbrăca, a despuia, a descoperi, a da la o parte; a goli; înv., a prăda, a jefui, a fura), cf. sb. goliti; goliciune, s. f. (starea omului gol; mizerie, sărăcie); golătate, s. f. (înv., goliciune); golime, s. f. (gol, lipsit de conținut); desgoli, vb. (a dezbrăca, a despuia), rezultat din încrucișarea cu desveli.

GOL1 goálă (goi, goále) 1) (despre persoane) Care nu are nici o haină pe el; fără îmbrăcăminte; neîmbrăcat; nud; dezbrăcat. * Cu capul ~ cu capul descoperit. Cu picioarele goale fără încălțăminte în picioare; desculț. Cu pielea goală fără nici o haină. Cu coatele goale a) cu haina ruptă la coate; b) îmbrăcat sărăcăcios. Adevărul ~(-goluț) adevărul așa cum este el în realitate; adevărul pur. Minciună goală minciună evidentă. 2) Care nu are (în măsură suficientă) ceea ce-i trebuie; sărac. Odaie goală. ◊ Sub cerul ~ a) în aer liber; b) fără adăpost. A fi ~ pistol (sau pușcă) a fi lipsit de orice mijloace de existență. A lăsa ~ a lipsi de tot ce are. 3) (despre arbori și despre arbuști) Care este fără frunze; desfrunzit; golaș. 4) (despre regiuni, suprafețe) Care este lipsit de vegetație și de populație; pustiu. 5) (despre puii de păsări) Care este fără pene; golaș. 6) Care nu este acoperit; fără așternut. Pe podeaua goală. Pe pământul ~. 7) (despre alimente) Care nu este însoțit de alt aliment (la mâncare); fără altceva. A mânca pâine goală. 8) (despre recipiente, spații etc.) Care nu are nimic în interior; deșert. Pahar ~. Geantă goală. ◊ Cu mâna goală a) fără nici un dar; b) fără nici o armă. Pe stomacul ~ (sau pe inima goală) fără să fi mâncat ceva. 9) Care este lipsit de bază reală; fără temei; neîntemeiat. /<sl. golu

gol a. 1. neîmbrăcat, despoiat: copil gol; a da de gol, a descoperi; 2. descoperit: cu capul gol; 3. neîncălțat: cu picioarele goale; 4. scos din teacă: cu sabia goală; 5. care nu conține nimic, deșert: sticlă goală, cu mâinile goale; fig; vorbe goale; 6. curat, neîmpodobit: adevărul gol; 7. aidoma: e dracu gol. [Slav. GOLŬ]. ║ n. 1. culme goală: ca pe un gol de munte o stâncă solitară AL.; 2. spațiu deșert: a umplea un gol.

gol, goálă adj., pl. goĭ (în nord și golĭ), goale (vsl. bg. golŭ). Nud, fără haĭne, neîmbrăcat, despoĭat, neîncălțat: a umbla cu peptu, cu capu gol, cu picĭoarele goale. Vid, deșert, care nu conține nimica: butoĭ gol, casă goală. Simplu, fără alt-ceva: a mînca pîne goală. (V. sadea). Fig. Vorbe goale, promisiune goală. Curat, pur, neornat: adevăru gol. Aidoma, adevărat, real, însușĭ: baba asta e dracu gol. Cu mîna goală, fără armă, și (fig.) fără rezultat, fără folos: cine se duce la vînat cu mîna goală (fără pușcă), se întoarnă tot cu mîna goală (fără vînat). Cu sabia goală, cu sabia nudă, afară din teacă, scoasă. A fi gol deget, pistol, pușcă, toacă, a fi gol ca degetu, pistolu, pușca, toaca, adică absolut nud. S. n., pl. urĭ. Loc, spațiŭ gol: a umplea un gol. Abis, prăpastie: a cădea în gol. A lovi pe cineva în gol, a-l lovi în deșert, supt coaste. A lovi în gol, a lovi în sec, zadarnic. Moartea luĭ a lăsat un mare gol, se simte mult. A da de gol, a demasca, a trăda: vorba asta te dă de gol.

Golu-Drincei n. deal și podgorie în jud. Mehedinți, cu vinuri negre renumite.

Gura-Văii f. numită și Golul sau Insula Banului, cea mai însemnată insulă a Dunării în jud. Mehedinți, importantă pentru apărarea defileului Vârciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate în Mehedinți cu o carieră de gresie calcaroasă, cea mai bună piatră de construcțiune din țară.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GOL adj., s. 1. adj. despuiat, dezbrăcat, dezgolit, neîmbrăcat, nud, (reg.) pieligos, (Transilv. și Mold.) tîrșit. (Om ~.) 2. adj. golaș, pleșuv, (rar) pleș. (Un vîrf muntos ~.) 3. adj. deșert, vid, (înv. și pop.) sec, secat, (înv.) pustiu. (Un vas ~.) 4. adj. golit, secat, secătuit, (astăzi rar) sleit. (O vistierie ~.) 5. adj. găunos, sec. (Nuci ~.) 6. adj. deșert, nelocuit, nepopulat, pustiu, (înv.) pustiicios. (O așezare ~.) 7. adj. deșert, necultivat, pustiu, sălbatic, vid, (înv. și reg.) săcret, (înv.) pustiicios, pustiit. (Loc, ținut ~.) 8. s. vid. (Se face un mare ~ în jurul său.) 9. adj. neîncărcat, (reg.) sec. (Avea arma ~.) 10. adj. necirculat, neumblat, pustiu. (Drumuri ~.) 11. adj. liber, neocupat, (înv. și pop.) slobod. (În sală a rămas un scaun ~.) 12. adj. alb, nescris. (Rînd ~ pe o foaie scrisă.) 13. s. lacună, lipsă. (Completează ~urile.) 14. adj. simplu, (înv. și reg.) sec. (A mîncat pîine ~.)

KARA-BOGAZ-GOL, lac sărat în E M. Caspice, în V Turkmenistanului, care comunică cu marea printr-o strâmtoare îngustă; 13 mii km2 (supr. pe cale de micșorare). Ad.: 4-7 m. Din cauza puternicei evaporări și salinității ridicate (300‰), pe țărmuri și pe fund se depun săruri (cloruri și sulfați de sodiu, magneziu, potasiu etc.). Expl. de mirabilit (sarea lui Glauber). Închis printr-un dig pentru o perioadă scurtă (1960), dar din motive ecologice s-a renunțat la îndiguire.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a da de gol expr. a divulga, a deconspira.

a rămâne cu traista-n băț / cu fundul gol expr. a sărăci, a scăpăta.

a sta cu dinaintea goală expr. a primi musafirii cu masa goală, fără mâncare și băutură.

dracul gol expr. v. drac împielițat.

pe inima goală expr. pe nemâncate.

Intrare: gol (adj.)
gol2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A55)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular gol golul goa goala
plural goi goii goale goalele
genitiv-dativ singular gol golului goale goalei
plural goi goilor goale goalelor
vocativ singular
plural

gol (adj.)

  • 1. (Despre oameni) Care nu are pe corp (sau pe o parte a corpului) niciun fel de îmbrăcăminte.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: despuiat dezbrăcat nud diminutive: goluț 2 exemple
    exemple
    • Bătrînul își înfășură din nou gulerul hainei învechite pe gîtul gol. C. PETRESCU, A. 333.
      surse: DLRLC
    • Niște hamali, pe jumătate goi... se înghesuiau și ei să intre pe ponton. BART, E. 75.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cu (sau în) pielea goală = fără haine, dezbrăcat complet.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ședeam afară la soare cu pielea goală. CREANGĂ, A. 28.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Cu (sau în) capul gol = cu capul descoperit.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • În goana roibului un sol, Cu frîu-n dinți și-n capul gol, Răsare, crește-n zări venind. COȘBUC, P. I 145.
        surse: DLRLC
      • Au căzut la pămînt cu capetele goale, ca niște vinovați de moarte ce ar fi așteptat scăparea de la mine. GOLESCU, Î. 146.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Cu (sau în) picioarele goale = desculț
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Doamna Vorvoreanu se dădu jos, în picioarele goale. DUMITRIU, N. 134.
        surse: DLRLC
      • Începu a merge cu picioarele goale. ISPIRESCU, L. 58.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie Gol nap (sau ca napul) sau gol pușcă, gol ca degetul = gol de tot.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Apele mari se azvîrle și mușcă: Înfulecă holda Și focu din vatră Și lasă rumînu, săracu, gol pușcă. DEȘLIU, G. 25.
        surse: DLRLC
      • Și, zău, Antohi, ești gol ca degitul? – Gol, gol... chiar casa asta în care șed... e a ta, nu-i a mea. ALECSANDRI, T. 1644.
        surse: DLRLC
      • (și) substantivat Turcii, toți gîndeau: Poftim! Să dezbraci p-un gol ca napul – Cu ce-și bate pașa capul! COȘBUC, P. II 49.
        surse: DLRLC
    • 1.5. expresie (A fi) cu coatele goale = (a fi) cu haina ruptă în coate.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: zdrențăros
    • 1.6. expresie (A fi) cu coatele goale = (a fi îmbrăcat) sărăcăcios; (a fi) sărac.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: sărac sărăcăcios
    • 1.7. expresie Adevărul gol (-goluț) = adevăr spus direct, fără menajamente; adevăr evident, de necontestat.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.8. expresie Minciună goală = minciună evidentă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.9. Care are haine puține, care este sărăcăcios (sau prea ușor) îmbrăcat.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mult mă mustră măicuța Să părăsesc ulița, Că mi-i goală drăguța. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 59.
        surse: DLRLC
    • 1.10. (Despre păsări sau alte animale) Golaș (1.).
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: golaș un exemplu
      exemple
      • Abia ieșiți din ouă, goli, cruzi, fără putere; De-a foamei grea durere, Ei casc din pliscușoare, cer milă pliscuind. DONICI, F. 92.
        surse: DLRLC
    • 1.11. (Despre copaci, crengi) Care este lipsit de frunze.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. (Despre pereți) Care nu are agățat sau lipit nimic pe el.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. (Despre suprafețe, terenuri, regiuni) Care nu este acoperit cu vegetație, cu case etc. sau care este fără ființe.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: pustiu 4 exemple
    exemple
    • Dincolo ochii vedeau o stîncă de piatră goală, al cărei sîn se deschidea și da naștere unui brad rătăcit de soții săi. BOLINTINEANU, O. 329.
      surse: DLRLC
    • Pustietatea goală sub arșița de soare în patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare. ALECSANDRI, P. III 89.
      surse: DLRLC
    • Stîncoasele ei coaste sure și goale. NEGRUZZI, S. I 160.
      surse: DLRLC
    • Pe dealurile cele goale, cînd este soare și să strîng sumă de dobitoace sălbatice, nu e mai frumos lucru decît a le vedea cineva și cum stau pîlcuri, pîlcuri. GOLESCU, Î. 81.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Care nu are acoperiș sau nu este acoperit.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: neacoperit un exemplu
      exemple
      • Am pus tacâmurile pe masa goală.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie Sub cerul gol = fără adăpost.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.1.2. expresie Sub cerul gol = în aer liber.
        surse: DEX '09 sinonime: afară
      • 2.1.3. expresie Pe pământul gol sau pe scândura goală = fără așternut, direct pe pământ sau pe scândurile patului.
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Fecioru, care-i fecior, Doarme pe pămîntu gol. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 460.
          surse: DLRLC
      • surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Vindea cîte-o iapă chiar în mijlocul drumului, și atunci rămînea oiștea goală pe de-o parte. CREANGĂ, P. 106.
          surse: DLRLC
      • 2.1.5. (Despre săbii, paloșe etc.) Scos din teacă.
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Jder și monahul Nicodim au venit cu săbiile goale asupra boierilor pribegi. SADOVEANU, F. J. 706.
          surse: DLRLC
        • O mulțime de panduri bănești... se răpeziră cu săbiile goale. ODOBESCU, S. I 157.
          surse: DLRLC
        • Nu-i la vie, și-i în casă, Cu paloșul gol pe masă. ALECSANDRI, P. P. 124.
          surse: DLRLC
  • 3. (Despre alimente) Care nu este asociat, combinat cu nimic altceva.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: simplu un exemplu
    exemple
    • Udătură ceva avut-ați vreunul? – Nimic, domnule judecător; numai pîne goală și apă rece. CREANGĂ, A. 147.
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre recipiente, spații închise etc.) Care nu conține nimic în interior.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deșert 5 exemple
    exemple
    • Minerul I reintră în cîrciumă cu paharul gol. DAVIDOGLU, M. 22.
      surse: DLRLC
    • Dintr-o păreche de boi... am rămas c-o pungă goală. CREANGĂ, P. 44.
      surse: DLRLC
    • figurat Vedeam uimit și cu sufletul gol, unde ajunsesem. CAMIL PETRESCU, U. N. 132.
      surse: DLRLC
    • figurat Mi-e capul gol și sufletul greu. IBRĂILEANU, A. 165.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Focul puștii de vînătoare e o pocnitură găunoasă, sună a gol. DUMITRIU, N. 150.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie Cu mâna goală = fără niciun dar, fără niciun ban.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • N-ai să ieși cu mînele goale de la casa mea. CREANGĂ, P. 288.
        surse: DLRLC
    • 4.2. expresie Cu mâna goală = care nu are (sau neavând) nicio armă asupra sa.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Fără pistoale, Numai cu mînele goale. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 286.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie Pe inima goală sau pe stomacul gol = fără să fi mâncat ceva înainte; pe nemâncate.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.4. În care nu se află nimic.
      surse: DLRLC sinonime: pustiu 3 exemple
      exemple
      • Într-o clipă peronul rămase gol. DUMITRIU, N. 77.
        surse: DLRLC
      • Casa era goală, ca un mormînt gol. CAMIL PETRESCU, U. N. 153.
        surse: DLRLC
      • Pe cîmpul gol el vede un copil umblînd desculț Și cercînd ca să adune într-un cîrd bobocii mulți. EMINESCU, O. I 83.
        surse: DLRLC
      • 4.4.1. Despre camere:
        surse: DLRLC sinonime: nemobilat un exemplu
        exemple
        • El întră într-o cameră naltă, spațioasă și goală. EMINESCU, N. 38.
          surse: DLRLC
    • 4.5. figurat Lipsit de...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Ochii pașei mari s-aprind... Stă mut, de suflet gol. COȘBUC, P. I 109.
        surse: DLRLC
      • Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi. Veniți cu bine! De frunze și de cîntec goi, Plîng codrii cei lipsiți de voi. COȘBUC, P. I 90.
        surse: DLRLC
    • 4.6. (Despre corpuri) Care are o cavitate în interior.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 5. figurat Care este fără temei, fără fond.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: neîntemeiat 3 exemple
    exemple
    • Să se mai hrănească și boierii cu vorbe goale, că noi ne-am săturat. REBREANU, R. I 320.
      surse: DLRLC
    • Vorba ceea: fală goală, traistă ușoară. CREANGĂ, P. 320.
      surse: DLRLC
    • E ușor a scrie versuri Cînd nimic nu ai a spune, Înșirînd cuvinte goale Ce din coadă au să sune. EMINESCU, O. I 226.
      surse: DLRLC
    • 5.1. (Despre formă) Fără fond, fără conținut.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A vorbit în general, împotriva formelor goale, a formei fără fond. IBRĂILEANU, ST. CR. 99.
        surse: DLRLC
  • comentariu învechit Plural și (masculin): goli.
    surse: DLRLC

etimologie: