ghimpa vtr [At: DA / Pzi: ~pez / E: ghimpe] (Reg) A înghimpa.

GHIMPA vb. (ȚR) A înțepa. (Fig.) Alții se papistășesc și așa împrotriva ortodoxiei cestorlalți a îmboldi și a ghimpa ... se ascut și scriu. C. CANTACUZINO. Etimologie: ghimp(e) + suf. -a. Vezi și ghimp, ghimpos, înghimpa, înghimpat, înghimpos. Cf. înghimpa.