opțiuni
  • info

13 definiții pentru ghicitoare (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GHICITOR, -OARE, ghicitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului. 2. S. f. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora prin asocieri logice; cimilitură. – Ghici + suf. -tor.

GHICITOR, -OARE, ghicitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului. 2. S. f. Specie a literaturii populare, de obicei în versuri, în care se prezintă sub formă metaforică un obiect, o ființă sau un fenomen, cerându-se identificarea acestora prin asocieri logice; cimilitură. – Ghici + suf. -tor.

GHICITOR, -OARE, ghicitori, -oare, s. m. și f. Persoană care exploatează credulitatea oamenilor, pretinzînd că știe să prezică viitorul. Ceea ce-mi spui, puica mamii, eram să ți-o spui eu mai înainte; căci nu de surda sînt ghicitoare. ISPIRESCU, L. 54.

GHICITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care ghicește; om care practică ghicitul. /a ghici + suf. ~tor

ghicitór, -oáre adj. și s. Vest. Care ghicește (de obiceĭ, Țigancele-s ghicitoare). – În est gî-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ghicitoare1 (cimilitură) s. f., g.-d. art. ghicitorii; pl. ghicitori

ghicitoare2 (persoană) s. f., g.-d. art. ghicitoarei; pl. ghicitoare

ghicitoare1 (persoană) s. f., g.-d. art. ghicitoarei; pl. ghicitoare

ghicitoare (persoană) s. f., g.-d. art. ghicitoarei; pl. ghicitoare

ghicitoare, -tori.

ghicitor s. m., pl. ghicitori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GHICITOR s. prezicător, (înv.) provideț.

GHICITOR s. prezicător, (înv.) provideț.

Intrare: ghicitoare (persoană)
ghicitoare2 (pl. -e) substantiv feminin admite vocativul
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ghicitoare
  • ghicitoarea
plural
  • ghicitoare
  • ghicitoarele
genitiv-dativ singular
  • ghicitoare
  • ghicitoarei
plural
  • ghicitoare
  • ghicitoarelor
vocativ singular
  • ghicitoare
  • ghicitoareo
plural
  • ghicitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ghicitoare, ghicitoaresubstantiv feminin
ghicitor, ghicitorisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului. DEX '09 DLRLC
    sinonime: prezicător provideț
    • format_quote Ceea ce-mi spui, puica mamii, eram să ți-o spui eu mai înainte; căci nu de surda sînt ghicitoare. ISPIRESCU, L. 54. DLRLC
etimologie:
  • Ghici + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.