25 de definiții pentru geamparale

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GEAMPARALE s. f. pl. 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. ♦ Fig. (Rar) Tril, cântec (melodios) al unei păsări. 2. (Înv.) Castaniete. [Var.: geambarale s. f. pl.] – Din tc. çalpara.

GEAMPARALE s. f. pl. 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. ♦ Fig. (Rar) Tril, cântec (melodios) al unei păsări. 2. (Înv.) Castaniete. [Var.: geambarale s. f. pl.] – Din tc. çalpara.

geamparale sfp [At: PANN, N. 49/2 / V: ceam~, ~mba~ / E: tc ğalpara[1]] (Mun; tcm) 1 (Înv) Castaniete. 2 Dans popular românesc în trei timpi, asemănător horei, caracterizat prin mișcări vioaie. 3 Melodia după care se execută geamparalele (3).

  1. Indicație eronată, corect çalpara Octavian Mocanu

GEAMPARALE s. f. pl. (Și în forma ceamparale) 1. Castaniete. Cine numără parale, El joacă cu ceamparale. PANN, N. H. 49. 2. Numele unui dans popular și melodia după care se joacă. Începe să cînte un cîntec rușinos, jucînd ceamparalele. CARAGIALE, O. I 302. ◊ Fig. Privighetorile prin crîngulețele înflorite trăgea niște geamparale de-ți lua auzul. ISPIRESCU, L. 292. – Variante: geambarale (SEVASTOS, N. 281), ceamparale s. f. pl.

GEAMPARALE f. pl. 1) Dans popular românesc asemănător cu hora. 2) Melodie după care se execută acest dans. 3) Instrument muzical mic de percuție, constând din două piese mici de lemn, în formă de găvan, unite printr-un șiret, care, fiind lovite una de alta, produc un sunet special; castaniete. [Sil. geam-] /<turc. calpara

geamparale f. pl. 1. castaniete: cine numără parale, el joacă cu geamparale PANN; 2. fig. viers, melodie; privighetorile trăgeau niște geamparale de-ți luau auzul ISP.; 3. Mold. (geambarale), horă după masa de cununie. [Turc. ČALPARA, lit. patru discuri].

GEAMBARALE s. f. pl. v. geamparale.

GEAMBARALE s. f. pl. v. geamparale.

țampara[1] sf vz geamparale

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CEAMPARALE s. f. pl. v. geamparale.

geampará și (maĭ vechĭ) ceampará f. (turc. čalpara, d. pers. čarpare [čar, patru, și pare, bucată]. V. para). Pl. Păcănitorĭ, tasurĭ, castanete (patru bucățele de lemn cu care păcănesc dansatoarele). Fig. Cîntec: a trage niște geamparale. Est. (geambarale). Nuneasca, hora de după ospățu de cununie. – Și zampará (după ngr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

geamparale (desp. geam-) s. f. pl.

geamparale (geam-) s. f. pl., art. geamparalele

geamparale s. f. pl. (sil. geam-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

geampara (-ale), s. f. – Castanietă. Tc. calpara[1] (Roesler 610; Șeineanu, II, 187; Lokotsch 400), cf. alb. ğalpara, bg. čampari.

  1. Indicație eronată, corect çalpara Octavian Mocanu

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

giamparale, joc* popular românesc, cu multiple variante și denumiri (giambaralele, mărânghile, zlata etc.), răspândit în Câmpia Dunării și Dobrogea. Are forme de desfășurare variate (cerc de mână, în linie, perechi, solistic etc.) ca și multiple prize (lanț de brațe, de o mână, de ambele mâini etc.). Melodii în ritm aksak [v. sistem (II, 6)] de trei timpi, cu ultimul alungit, încadrate în două fraze* pătrate – înrudite sau nu – mai rar din mai multe fraze. Elementul esențial al unității variantelor este ritmul asimetric, care își găsește expresia coregrafică în diferitele forme cinetice (mers în stil de horă, mers pe diferite direcții, învârtiri, bătăi, balansuri, flexiuni adânci etc.).

Intrare: geamparale
  • silabație: geam- info
substantiv feminin (F168)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • geamparale
  • geamparalele
genitiv-dativ singular
plural
  • geamparale
  • geamparalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • geambarale
  • geambaralele
genitiv-dativ singular
plural
  • geambarale
  • geambaralelor
vocativ singular
plural
țampara
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ceamparale
  • ceamparalele
genitiv-dativ singular
plural
  • ceamparale
  • ceamparalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • giamparale
  • giamparalele
genitiv-dativ singular
plural
  • giamparale
  • giamparalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geambara
  • geambaraua
plural
  • geambarale
  • geambaralele
genitiv-dativ singular
  • geambarale
  • geambaralei
plural
  • geambarale
  • geambaralelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zampara
  • zamparaua
plural
  • zamparale
  • zamparalele
genitiv-dativ singular
  • zamparale
  • zamparalei
plural
  • zamparale
  • zamparalelor
vocativ singular
plural
cimparale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geampara
  • geamparaua
plural
  • geamparale
  • geamparalele
genitiv-dativ singular
  • geamparale
  • geamparalei
plural
  • geamparale
  • geamparalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

geamparale, geamparalesubstantiv feminin plural

  • 1. Numele unui dans popular românesc cu mișcare vioaie; melodie după care se execută acest dans. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Începe să cînte un cîntec rușinos, jucînd ceamparalele. CARAGIALE, O. I 302. DLRLC
    • 1.1. figurat rar Cântec (melodios) al unei păsări. DEX '09 DLRLC
      sinonime: tril
      • format_quote Privighetorile prin crîngulețele înflorite trăgea niște geamparale de-ți lua auzul. ISPIRESCU, L. 292. DLRLC
  • 2. învechit Instrument muzical mic de percuție, constând din două piese mici de lemn, în formă de găvan, unite printr-un șiret, care, fiind lovite una de alta, produc un sunet special; castaniete. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: castanietă
    • format_quote Cine numără parale, El joacă cu ceamparale. PANN, N. H. 49. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.