22 de definiții pentru geamăt

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GEAMĂT, gemete, s. n. Sunet nearticulat emis de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). ♦ Fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [Var.: gemăt, gemet s. n.] – Lat. gemitus.

geamăt sn [At: ALECSANDRI, P. I, 369 / V: gemăt, gemet / Pl: gemete / E: lat gemitus] 1 Sunet nearticulat scos de o ființă care simte o durere (fizică sau morală) Si: tânguire, vaiet. 2 (Fig) Vuiet (al unor elemente ale naturii).

GEAMĂT, gemete, s. n. Sunete nearticulate scoase de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). ♦ Fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [Var.: gemăt, gemet s. n.] – Lat. gemitus.

GEAMĂT, gemete, s. n. Sunet nearticulat scos de cel care geme de durere (fizică sau morală). S-aud mai tare gemetele surde Din pieptul mulțimilor. BENIUC, V. 31. O săptămînă încheiată își chinui bărbatul cu gemetele ei. ISPIRESCU, L. 66. Un geamăt de durere în vale îl oprește. BOLINTINEANU, O. 53. ◊ Fig. Podul rulant s-a prăbușit cu geamăt surd. SAHIA, N. 34. ♦ (Poetic) Freamăt (de vînt). (Atestat în forma gemăt) Gemătul vijeliei pustiitoare își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șivoaielor pămîntului. HOGAȘ, M. N. 176. Ascult la a valului cînt, La gemătul dulce din vînt. EMINESCU, O. IV 3. – Variante: gemăt (SADOVEANU, M. 20), gemet (EMINESCU, O. I 28) s. n.

GEAMĂT gemete n. Sunet înfundat și prelung produs în urma unor dureri chinuitoare. /<lat. gemitus

geamăt n. 1. strigăt tânguios; 2. plângere în genere: gemetele poporului; 3. murmurul vântului. [Lat. GEMITUS].

geámăt n., pl. gemete (lat. gémitus, id.). Zgomotu celuĭ ce geme. – La Al. Cojbuc, Sadov. Sov. (242) gemet, la Em. gemăt, pl. tot gemete. Cp. cu geamăn, freamăt, seamăn, teamăt, treacăt.

GEMĂT s. n. v. geamăt.

GEMET s. n. v. geamăt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GEAMĂT s. scâncet, tânguire, vaier, vaiet, (rar) scânceală, (înv.) scâncitură. (Un ~ de durere.)

GEAMĂT s. v. freamăt, șuierat, vâjâit.

GEAMĂT s. scîncet, tînguire, vaier, vaiet, (rar) scînceală, (înv.) scîncitură. (Un ~ de durere.)

Intrare: geamăt
substantiv neutru (N14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • geamăt
  • geamătul
  • geamătu‑
plural
  • gemete
  • gemetele
genitiv-dativ singular
  • geamăt
  • geamătului
plural
  • gemete
  • gemetelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gemăt
  • gemătul
  • gemătu‑
plural
  • gemete
  • gemetele
genitiv-dativ singular
  • gemăt
  • gemătului
plural
  • gemete
  • gemetelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gemet
  • gemetul
  • gemetu‑
plural
  • gemete
  • gemetele
genitiv-dativ singular
  • gemet
  • gemetului
plural
  • gemete
  • gemetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

geamăt, gemetesubstantiv neutru

  • 1. Sunet nearticulat emis de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). DEX '09 DLRLC
    • format_quote S-aud mai tare gemetele surde Din pieptul mulțimilor. BENIUC, V. 31. DLRLC
    • format_quote O săptămînă încheiată își chinui bărbatul cu gemetele ei. ISPIRESCU, L. 66. DLRLC
    • format_quote Un geamăt de durere în vale îl oprește. BOLINTINEANU, O. 53. DLRLC
    • format_quote figurat Podul rulant s-a prăbușit cu geamăt surd. SAHIA, N. 34. DLRLC
    • 1.1. figurat Vuiet (al unor elemente ale naturii). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Gemătul vijeliei pustiitoare își amesteca simfonia sa de nimicire cu urletul rostogolirii clocotitoare a șivoaielor pămîntului. HOGAȘ, M. N. 176. DLRLC
      • format_quote Ascult la a valului cînt, La gemătul dulce din vînt. EMINESCU, O. IV 3. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.