GALANTAR, galantare, s. n. Vitrină a unui magazin în care sunt expuse mostre din mărfurile acestuia. – Din galanterie (derivat regresiv).

galantar sn [At: TDRG / Pl: ~e / E: drr galanterie] Vitrină de magazin.

GALANTAR, galantare, s. n. Vitrină (a unui magazin). – Din galanterie (derivat regresiv).

GALANTAR, galantare, s. n. Vitrină de prăvălie în care se expun mostre din obiectele aflate în magazin. Tînjeai după volumele din galantarul librăriei. PAS, Z. I 287. Aristia rămăsese în dreptul galantarului plin cu mormane de pui tăiați. CAMIL PETRESCU, O. I 412. Afară ningea, și de la o vreme cai, trăsură, vizitiu, plus nenorocitul funcționar ce eram, devenisem imaculați ca o plăcintă din galantarul unui cofetar. ANGHEL, PR. 175.

GALANTAR s.n. Vitrină în care se expun obiecte pentru vînzare. [< galanterie].

GALANTAR ~e n. Vitrină a unui magazin în care sunt expuse mostre de mărfuri. /Din galanterie

galantar n. vitrina unei prăvălii [tras din galanterie, obiect de lux].

galantár n., pl. e (d. galanterie, [magazin de]). Vitrină saŭ dulap cu geamurĭ în prăvălie saŭ atîrnat de zid afară ca să se expuĭe obĭectele de vînzare. Dulap de rufe (fr. chiffonier).

galantar s. n., pl. galantare

galantar s. n., pl. galantare

galantar s. n., pl. galantare

galantar.

GALANTAR s. v. vitrină.

GALANTAR s. vitrină. (~ unei prăvălii.)