21 de definiții pentru găsi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. Tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ◊ Expr. (Fam.) A-și găsi beleaua = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri. (Intranz.) Ți-ai găsit! = aș! de unde! nici gând! A-și găsi (sau, refl., a se găsi) să... = a-i veni (pe neașteptate și într-un moment nepotrivit) să..., a se apuca să... (Reg.) A (-i) găsi (cuiva) dreptate = a (-i) face (cuiva) dreptate. ◊ (Loc. vb.) A-și găsi mormântul (sau moartea) = a muri. ♦ Tranz. și refl. A întâlni pe cineva sau a se întâlni cu cineva. ◊ Expr. (Tranz.) A-și găsi omul (sau nașul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poți înșela sau birui, care te obligă să te comporți cum se cuvine. Să te găsesc sănătos! formulă de salut la despărțire. ♦ A descoperi o nouă metodă, un nou preparat, un nou aparat etc. (în urma unor cercetări și studii prealabile). 2. Tranz. (Despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neașteptate) pe cineva. ◊ Expr. Ce te-a găsit (de...)? = (exprimă reproșul) ce ai? ce ți s-a întâmplat (de...)? ce te-a apucat? 3. Refl. A se afla undeva, a fi; a se afla într-o anumită situație, împrejurare etc.; a se prezenta într-un anumit fel. 4. Tranz. A fi de părere că...; a socoti, a crede că... – Cf. sl. gasiti „a stinge”.

GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. Tranz. A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume); a descoperi, a afla. ◊ Expr. (Fam.) A-și găsi beleaua = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri. (Intranz.) Ți-ai găsit! = aș! de unde! nici gând! A-și găsi (sau, refl., a se găsi) să... = a-i veni (pe neașteptate și într-un moment nepotrivit) să..., a se apuca să... (Reg.) A (-i) găsi (cuiva) dreptate = a (-i) face (cuiva) dreptate. ◊ (Loc. vb.) A-și găsi mormântul (sau moartea) = a muri. ♦ Tranz. și refl. A întâlni pe cineva sau a se întâlni cu cineva. ◊ Expr. (Tranz.) A-și găsi omul (sau nașul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poți înșela sau birui, care te obligă să te comporți cum se cuvine. Să te găsesc sănătos! formulă de salut la despărțire. ♦ A descoperi o nouă metodă, un nou preparat, un nou aparat etc. (în urma unor cercetări și studii prealabile). 2. Tranz. (Despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neașteptate) pe cineva. ◊ Expr. Ce te-a găsit (de...)? = (exprimă reproșul) ce ai? ce ți s-a întâmplat (de...)? ce te-a apucat? 3. Refl. A se afla undeva, a fi; a se afla într-o anumită situație, împrejurare etc.; a se prezenta într-un anumit fel. 4. Tranz. A fi de părere că...; a socoti, a crede că... – Cf. sl. gasiti „a stinge”.

găsi [At: PRAV. MOLD. 103 / Pzi: ~sesc / E: vsl гасити] 1 vt (Adesea îcr a căuta și îoc a pierde) A da de sau peste ceva, ori cineva, din întâmplare sau căutând anume. 2 vt (înv; îe) A ~ vreme (sau prilej) A găsi (1) momentul potrivit, favorabil pentru a întreprinde ceva. 3 vt (Îae) A-și face timp pentru ceva. 4 (Pfm; mai ales d. copii; îe) A nu-și ~ astâmpăr(ul) A nu sta liniștit, a fi agitat, a alerga de colo-colo. 5 vt (Fam; îe) A-și ~ (cu cineva) beleaua (sau Bacăul ori mantaua) A da de un lucru neplăcut, a avea necazuri Si: a da de dracul. 6 vt (Pfm; îe) A-și ~ omul (sau nașul popa, ori lelea bărbatul) A găsi pe acea persoană pe care n-o poți înșela, păcăli, amăgi cu una cu două, pe care n-o poți birui, care te obligă să te comporți cum se cuvine. 7 vt (Pop; îe) A-i ~ cuiva leacul A-i veni de hac. 8 vt (Pfm; cu verbul la trecut; îcs) A ~t orbul Brăila A nimerit-o, s-a prins, în sfârșit. 9 vt(a) (Pfm; îcs) Tu, (acum) cu mine (sau cu el etc.) ți-ai (sau te-ai) ~it (să... )? Exprimare a mirării, indignării etc., față de faptele sau cuvintele tale nepotrivite. 10 vt (Pfm; îe) Ți-ai ~t(-o)! Nici gând! Si: nici vorbă. 11 vt (Cu valoare de verb copulativ; complinit de un nume predicativ) A se afla într-o anumită stare, situație etc. 12 vr (Pfm; urmat pp „cu”) A se întâlni. 13 vt (Pop) A prinde pe cineva asupra unei fapte rele. 14 vt A descoperi. 15 vt (Înv; îe) A-i ~ cuiva față A descoperi (o rezolvare). 16 vt (Pop; îe) A ~ dreptate cuiva A face cuiva dreptate. 17 vt (Înv) A inventa pretexte. 18 vt (Construit cu o completivă directă introdusă prin „că”) A considera. 19 vi (Îe) A ~ de cuviință (sau pop, cu cale) A considera nimerit, potrivit. 20 vt (D. suferințe fizice sau d. moarte) A cuprinde sau a surprinde pe cineva pe neașteptate. 21 vr (Îlv) A-și ~ mormântul (sau moartea) A muri. 22 vt (Îe) Ce te-a ~it (de...)? Ce ai, ce ți s-a întâmplat de... 23 vt (În imprecații; îe) ~-te-ar ciorile (sau dracii) Fir-ai al naibii. 24 vr (Îe) A se ~ de față A fi de față. 25 vr (Îe) A se ~ scris A fi scris. 26 vr (Construit cu pronumele reflexiv în dativ sau acuzativ și cu conjuncția „să”) A se apuca pe neașteptate sau la un moment nepotrivit să... 27 (Îe) Să te găsesc sănătos Formulă de salut la despărțire.

GĂSÍ, găsesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la obiecte) A vedea, a întîlni, a descoperi ceva, din întîmplare sau căutînd intenționat, a da de (sau peste) ceva; a afla. Într-o seară, Domițian și-aduse aminte de piculină. O găsi în fundul cufărului și începu să cînte. BASSARABESCU, V. 20. Făt-Frumos, după ce rescoli trei zile și trei nopți, găsi în sfîrșit... armele și hainele tătîne-său. ISPIRESCU, L. 3. De unde-a fi, de unde n-a fi, dacă l-oi găsi, al mieu să fie. CREANGĂ, P. 194. La etatea de douăzeci de ani, citise tot ce putuse găsi pe ici, pe colea, despre istoria noastră națională. GHICA, S. A. 142. Ce-ai căutat ai găsit. ◊ (Complementul indică un abstract; uneori construit cu dativul pronumelui reflexiv) Toată lumea asta aleargă, țipă, nu-și mai găsește astîmpăr. SAHIA, N. 54. ◊ Expr. A găsi pricină (sau motiv) = a descoperi motiv de gîlceavă; a căuta nod în papură. A nu-și găsi loc(u!) v. loc. A găsi ac de cojocul cuiva v. ac. A nu găsi cuvinte v. cuvînt. A-și găsi mormîntul (sau moartea) = a muri, a fi omorît. (Familiar) A-și găsi beleaua (bacăul, mai rar mantaua) (cu cineva) = a o păți, a da de necaz, a da de bucluc, a da de dracu (cu cineva). Are să se afle la curte, să-și găsească și el beleaua cu boierii. REBREANU, R. I 136. Ia ascultați, măi, dar de cînd ați pus voi stăpînire pe mine, zise Gerilă. Apoi nu mă faceți din cal măgar, că vă veți găsi mantaua cu mine. CREANGĂ, P. 253. Eu nu voi să-mi găsesc beleaua, dîndu-ți drumul. NEGRUZZI, S. I 93. Și-a găsit sacul peticul v. petic. (Intranz.) Ți-ai gắsit = aș! de unde! nici gînd! nici prin gînd să nu-ți treacă! Ș-apoi chitiți că numai în arc se încheia tot meșteșugul... omului aceluia? Ți-ai găsit! CREANGĂ, P. 245. (În întrebări retorice, care exprimă mirarea sau indignarea) A-și găsi (sau, refl., a se găsi) să... (sau, mai rar, de...) = a-i veni să..., a se apuca să... Tocmai acum la masă v-ați găsit și voi să vorbiți secături? ISPIRESCU, L. 213. Cu mine v-ați găsit de jucat? CREANGĂ, P. 304. Din toți caii tocmai tu te-ai găsit să mănînci jăratic? id. ib. 195. ♦ A descoperi ceea ce este ascuns, neștiut, necunoscut, nepus în valoare. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă, Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?... vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale. EMINESCU, O. I 134. În orice frază, găseau o espresie a doamnei B. NEGRUZZI, S. I 61. ◊ Expr. A(-i) găsi (cuiva) leacul v. leac. A(-i) găsi (cuiva) dreptate = a-i face cuiva dreptate, a se pronunța în favoarea cuiva. Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate. CREANGĂ, A. 145. ♦ (Cu privire la persoane) A întîlni (pe cineva) din întîmplare sau umblînd anume pentru a-l întîlni; a da (de cineva). A găsi pe cineva acasă.O luase înainte către sat. Îl găsiră în fața primăriei, în ulița pustie. DUMITRIU, N. 123. Iată și domnul Franț prietinul nostru. Unde nu gîndești, acolo-l găsești. ALECSANDRI, T. I 42. ◊ (Adesea determinat printr-un adverb sau printr-un nume predicativ, spre a indica situația în care se află cineva) Crai-nou strălucite! Plînsă m-ai găsit, Cu gînduri mihnite, Cu chipul cernit. ALECSANDRI, P. I 21. Cînd a venit doctorul, îl găsi mort. NEGRUZZI, S. I 62. ◊ Expr. A-și găsi omul = a găsi persoana potrivită într-o împrejurare dată. A-și găsi omul (sau nașul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poți înșela, birui sau amăgi ușor. Las’ că și-au găsit ei omul. CREANGĂ, P. 250. Bine v-am găsit! v. bine. Să te găsesc sănătos! formulă de salut la despărțire. ♦ Refl. reciproc. A se întîlni cu cineva. Pe seară te ducea la plimbare... la grădina Breslei sau a lui Deșliu, unde se găsea cu alți greci. GHICA, S. A. 110. Cînd cu mîndra m-oi găsi, Zău, iar voi întineri! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323. 2. Tranz. (Despre o boală sau despre moarte) A surprinde, a cuprinde, a nimeri. Pe Bălcescu moartea l-a găsit departe de țară.Expr. Ce te-a găsit (de...)? = ce ai? ce ți s-a întîmplat (de...)? ce te-a apucat? ce ți-a venit? Nu știa baba lui ce l-a găsit, de-i așa de cu chef. CREANGĂ, P. 136. 3. Refl. A se afla undeva, a fi. Mă găseam în primăvara anului în cabinetul unui prieten, medic de boli nervoase, la o țigară. ARGHEZI, P. T. 93. Cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc. CREANGĂ, O. A. 226. ♦ A se pomeni într-un loc, într-o situație, într-o împrejurare. Directorul general, cînd s-a găsit față în față cu Bozan, a scuturat scrumul țigării, absent. SAHIA, N. 35. ♦ A fi într-un anumit fel, a se prezenta într-un anumit mod. Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci se găseau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, V. 14. Încep a cărăbăni la cireșe în sîn, crude, coapte, cum se găseau. CREANGĂ, A. 48. Alelei! fecior de om viclean ce te găsești. id. P. 206. ♦ A fi în ființă, a exista, a dăinui, a se păstra (încă). Unde s-a fi găsind acel Împărat-Roș și fata lui... numai cel de pe comoară a fi știind. CREANGĂ, P. 234. 4. Tranz. A fi de părere că..., a socoti. Mai ales această actriță, pe care lumea o găsea frumoasă, mi se părea fără gust. CAMIL PETRESCU, U. N. 164. Filozofii au găsit Că n-ar fi urmă de fiară. TEODORESCU, P. P. 179. ◊ Expr. (Urmat de obicei de conjunctiv sau infinitiv) A găsi cu cale (sau de cuviință) = a socoti nimerit, potrivit. Am găsit de cuviință să te poftesc și pe d-ta. CREANGĂ, P. 30. Încep a spune... cum le-a dat [drumețul] cinci lei, drept mulțumită și cum cel cu trei pîini a găsit cu cale să-i împartă. id. O. A. 267. – Part. și: (regional) găst (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 52).

A GĂSÍ ~ésc tranz. 1) (ființe, lucruri etc.) A scoate la iveală căutând sau din întâmplare; a descoperi; a afla. ~ strada. A-i ~ acasă. ◊ A-și ~ nașul (sau popa) a da peste omul care poate să-l pună la punct. A nu-și ~ locul a fi foarte îngrijorat. A-și ~ să... a-i veni pe neașteptate să...; a-l apuca să... 2) A obține în urma unui efort; a dobândi. ~ un apartament bun. 3) (despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde brusc; a lua pe neașteptate; a surprinde. 4) A socoti de cuviință; a crede. El ~ește că lucrarea poate fi publicată. 5) A descoperi prin muncă creatoare; a inventa; a născoci. ~ rezolvarea problemei. ~ un pretext. 6) A putea să aibă la dispoziție. ~ timp. ~ o ocazie. 7) (ființe, obiecte) A vedea într-o anumită stare sau situație. Am găsit ușa încuiată. L-am găsit dormind. /<sl. gasiti

A SE GĂSÍ mă ~ésc intranz. 1) fam. (despre persoane) A trece prin același loc, venind în întâmpinare și continuându-și drumul în direcții opuse; a se încrucișa; a se întâlni. 2) A se afla în realitate; a exista; a fi. ~ la serviciu. /<sl. gasiti

găsi v. 1. a da peste ceva, căutând sau din întâmplare: a găsi o comoară; 2. a descoperi: a găsi un mijloc; 3. a procura: a găsi cuiva un post; 4. a da peste cineva, a apuca: nu știu ce l’a găsit; 5. a-i trece prin minte: tocmai acum ți-ai găsit să...; 6. a crede: a găsi cu cale; 7. a fi undeva: ei se găsiau tocmai pe acolo. [Origină necunoscută].

găsésc v. tr. (bg. gázĭv, trec pin vad, sîrb. gaziti, a trece pin vad, după cum vsl. broditĭ, a trece pin vad, a dat rom. a brodi, care are înț. vecin cu a găsi. Poate infl. și de vsl gasiti, a stinge. Bern. 1, 299). Aflu, descoper, daŭ de: a găsi o comoară, o insulă, un mijloc de scăpare. Întîlnesc, apuc: a găsi un amic acasă. Procur (de ex., un post cuĭva). Apuc, lovesc, cuprind (vorbind de o boală): țipă par’că l-a găsit naĭba. Mă hotărăsc să, mă apuc să: tocmaĭ acuma și-a găsit să cînte (Iron.). Mi se pare, îs de ideĭe (barb. după fr. trouver): găsesc că nu e bine să beĭ apă rece cînd eștĭ asudat. V. refl. Mă aflu, sînt: pe aicĭ nu se găsesc tigri. A găsi cu cale, a găsi de cuviință saŭ a găsi bun (fr. trouver bon), a admite, a fi de părere că e bun. A-țĭ găsi bacău, a da de dracu, de unu care nu te lasă în pace. Țĭ-aĭ găsit!, da de unde; aș! e posibil?: țĭ-aĭ găsit să fie el om onest! Bine v’am găsit!, formulă de salutare a unuĭa care vine și dorește să ne găsească sănătoșĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

găsi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găsesc, imperf. 3 sg. găsea; conj. prez. 3 să găsească

găsí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. găsésc, imperf. 3 sg. găseá; conj. prez. 3 sg. și pl. găseáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂSÍ vb. 1. a afla, a descoperi, (livr.) a depista, (astăzi rar) a pricepe, (înv. și pop.) a oblici, (pop. și fam.) a dibăci, a dibui, (înv.) a ispiti, a izvodi. (A ~ infractorul.) 2. a surprinde. (Moartea l-a ~ în somn.) 3. v. prinde. 4. v. afla. 5. a se afla, a exista, a fi, (pop.) a sta. (Se ~ acolo mărfuri în mare cantitate.) 6. a se afla, a fi, a sta. (Plicul se ~ pe masă nedesfăcut) 7. a se afla, a fi, a figura, a se număra. (Se ~ printre invitați.) 8. v. pomeni. 9. v. situa. 10. v. ști. 11. v. avea. 12. v. considera. 13. v. surprinde.

GĂSI vb. 1. a afla, a descoperi, (astăzi rar) a pricepe, (înv. și pop.) a oblici, (pop. și fam.) a dibăci, a dibui, (înv.) a ispiti, a izvodi. (A ~ o comoară.) 2. a afla, a prinde. (Voia să-l ~ singur ca să-i poală vorbi.) 3. a afla, a concepe, a crea, a descoperi, a elabora, a face, a gîndi, a imagina, a inventa, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a scorni, (înv. și pop.) a izvodi, (pop.) a iscodi, a închipui, (reg.) a tocmi, (înv.) a unelti, (fig.) a naște, a urzi, a zămisli. (A ~ un nou sistem de...) 4. a se afla, a exista, a fi, (pop.) a sta. (Se ~ acolo mărfuri în mare cantitate.) 5. a se afla, a fi, a sta. (Plicul se ~ pe masă nedesfăcut.) 6. a se afla, a fi, a figura, a se număra. (Se ~ printre invitați.) 7. a se afla, a se pomeni, a se trezi, a se vedea. (S-a ~ încolțit de creditori.) 8. a se afla, a fi, a se situa, a veni, (înv. și pop.) a cădea. (Satul se ~ pe Olt.) 9. a avea, a poseda, a ști. (~ eu soluția problemei.) 10. a avea, a exista, a fi. (~ cine să m-ajute.) 11. a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a gîndi, a judeca, a opina, a socoti, (pop.) a chiti, a cugeta, (înv.) a cunoaște, a număra. (Eu ~ că așa trebuie să facem.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

găsí (găsésc, găsít), vb.1. A afla, a întîlni. 2. A afla, a descoperi. – 3. A afla, a observa, a constata. – 4. A considera, a crede, a socoti. – 5. (Refl.) A se afla, a fi prezent. – 6. (Impers.) A avea o idee. Sl. gasiti „a stinge” (DAR; Pușcariu, Lr., 282). Semantismul deosebit de ciudat, s-ar putea explica printr-un sens primitiv „a stinge suflînd” sau „a sufla”, care ajunge astfel să coincidă cu afflareafla. Este de asemenea posibilă o confuzie, din partea subiectului rom., între sl. gasiti „a stinge” și sl. desiti, dositi „a afla”. Evoluția semantică „a stinge” › „a potoli setea” › „a afla” (Skok, Dacor., IX, 217), nu pare probabilă. Nici der. din alb. gjëig „aflu” (Cihac, II, 717), din sb. gaziti „a trece prin vad” (Weigand, BA, III, 107) sau din gepidicul gasihts „acțiunea de a zări” (Gamillscheg, Rom. Germ., II, 252) nu par probabile. Der. găsitură, s. f. (descoperire); găselniță, s. f. (invenție, născocire stilistică), formație artificială modernă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JE PRENDS MON BIEN OÙ JE LE TROUVE (fr.) Iau (ceea ce-mi trebuie) de unde găsesc – Molière, „Les fourberies de Scapin”, act. II, scena 11. A devenit deviza celor care nu-și fac niciun scrupul când este vorba să-și procure ceva.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a găsi capac la toate expr. a avea un răspuns pregătit pentru orice întrebare; a dovedi prezență de spirit în orice situație.

a-și găsi nașul expr. (pop.) a da peste omul care poate pune la punct, bate, molesta, înșela etc. pe cineva.

a-și găsi pălămida expr. (intl.) a nu găsi nimic de furat cu ocazia unei spargeri.

a-și găsi prostul expr. a-și găsi omul pe care să-l poată înșela / exploata ușor.

Intrare: găsi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • găsi
  • găsire
  • găsit
  • găsitu‑
  • găsind
  • găsindu‑
singular plural
  • găsește
  • găsiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • găsesc
(să)
  • găsesc
  • găseam
  • găsii
  • găsisem
a II-a (tu)
  • găsești
(să)
  • găsești
  • găseai
  • găsiși
  • găsiseși
a III-a (el, ea)
  • găsește
(să)
  • găsească
  • găsea
  • găsi
  • găsise
plural I (noi)
  • găsim
(să)
  • găsim
  • găseam
  • găsirăm
  • găsiserăm
  • găsisem
a II-a (voi)
  • găsiți
(să)
  • găsiți
  • găseați
  • găsirăți
  • găsiserăți
  • găsiseți
a III-a (ei, ele)
  • găsesc
(să)
  • găsească
  • găseau
  • găsi
  • găsiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găsi, găsescverb

  • 1. tranzitiv A da de (sau peste) ceva sau cineva (din întâmplare sau căutând anume). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Într-o seară, Domițian și-aduse aminte de piculină. O găsi în fundul cufărului și începu să cînte. BASSARABESCU, V. 20. DLRLC
    • format_quote Făt-Frumos, după ce rescoli trei zile și trei nopți, găsi în sfîrșit... armele și hainele tătîne-său. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
    • format_quote De unde-a fi, de unde n-a fi, dacă l-oi găsi, al mieu să fie. CREANGĂ, P. 194. DLRLC
    • format_quote La etatea de douăzeci de ani, citise tot ce putuse găsi pe ici, pe colea, despre istoria noastră națională. GHICA, S. A. 142. DLRLC
    • format_quote Ce-ai căutat ai găsit. DLRLC
    • format_quote Toată lumea asta aleargă, țipă, nu-și mai găsește astîmpăr. SAHIA, N. 54. DLRLC
    • 1.1. A descoperi ceea ce este ascuns, neștiut, necunoscut, nepus în valoare. DLRLC
      sinonime: descoperi
      • format_quote Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă, Neputînd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?... vor căta vieții tale Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
      • format_quote În orice frază, găseau o espresie a doamnei B. NEGRUZZI, S. I 61. DLRLC
      • chat_bubble A(-i) găsi (cuiva) leacul. DLRLC
      • chat_bubble regional A (-i) găsi (cuiva) dreptate = a (-i) face (cuiva) dreptate. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate. CREANGĂ, A. 145. DLRLC
    • 1.2. reflexiv A întâlni pe cineva sau a se întâlni cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A găsi pe cineva acasă. DLRLC
      • format_quote O luase înainte către sat. Îl găsiră în fața primăriei, în ulița pustie. DUMITRIU, N. 123. DLRLC
      • format_quote Iată și domnul Franț prietinul nostru. Unde nu gîndești, acolo-l găsești. ALECSANDRI, T. I 42. DLRLC
      • format_quote Crai-nou strălucite! Plînsă m-ai găsit, Cu gînduri mîhnite, Cu chipul cernit. ALECSANDRI, P. I 21. DLRLC
      • format_quote Cînd a venit doctorul, îl găsi mort. NEGRUZZI, S. I 62. DLRLC
      • format_quote Pe seară te ducea la plimbare... la grădina Breslei sau a lui Deșliu, unde se găsea cu alți greci. GHICA, S. A. 110. DLRLC
      • format_quote Cînd cu mîndra m-oi găsi, Zău, iar voi întineri! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 323. DLRLC
      • chat_bubble A-și găsi omul = a găsi persoana potrivită într-o împrejurare dată. DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv A-și găsi omul (sau nașul, popa) = a da de cineva pe care nu-l poți înșela sau birui, care te obligă să te comporți cum se cuvine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • format_quote Las’ că și-au găsit ei omul. CREANGĂ, P. 250. DLRLC
      • chat_bubble Bine v-am găsit! DLRLC
      • chat_bubble tranzitiv Să te găsesc sănătos! formulă de salut la despărțire. DEX '09 DLRLC
    • 1.3. A descoperi o nouă metodă, un nou preparat, un nou aparat etc. (în urma unor cercetări și studii prealabile). DEX '09 DEX '98
      sinonime: descoperi
    • chat_bubble A găsi pricină (sau motiv) = a descoperi motiv de gâlceavă; a căuta nod în papură. DLRLC
    • chat_bubble A nu-și găsi loc (sau locul). DLRLC
    • chat_bubble A găsi ac de cojocul cuiva. DLRLC
    • chat_bubble A nu găsi cuvinte. DLRLC
    • chat_bubble familiar A-și găsi beleaua (bacăul, mai rar mantaua) = a se afla într-o situație neplăcută, a avea necazuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Are să se afle la curte, să-și găsească și el beleaua cu boierii. REBREANU, R. I 136. DLRLC
      • format_quote Ia ascultați, măi, dar de cînd ați pus voi stăpînire pe mine, zise Gerilă. Apoi nu mă faceți din cal măgar, că vă veți găsi mantaua cu mine. CREANGĂ, P. 253. DLRLC
      • format_quote Eu nu voi să-mi găsesc beleaua, dîndu-ți drumul. NEGRUZZI, S. I 93. DLRLC
    • chat_bubble Și-a găsit sacul peticul. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv Ți-ai găsit! = aș! de unde! nici gând! DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ș-apoi chitiți că numai în arc se încheia tot meșteșugul... omului aceluia? Ți-ai găsit! CREANGĂ, P. 245. DLRLC
    • chat_bubble A-și găsi (sau, reflexiv, a se găsi) să... = a-i veni (pe neașteptate și într-un moment nepotrivit) să..., a se apuca să... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Tocmai acum la masă v-ați găsit și voi să vorbiți secături? ISPIRESCU, L. 213. DLRLC
      • format_quote Cu mine v-ați găsit de jucat? CREANGĂ, P. 304. DLRLC
      • format_quote Din toți caii tocmai tu te-ai găsit să mănînci jăratic? CREANGĂ, P. 195. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A-și găsi mormântul (sau moartea) = muri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: muri
  • 2. tranzitiv (Despre suferințe fizice sau despre moarte) A cuprinde, a surprinde (pe neașteptate) pe cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe Bălcescu moartea l-a găsit departe de țară. DLRLC
    • chat_bubble Ce te-a găsit (de...)? = (exprimă reproșul) ce ai? ce ți s-a întâmplat (de...)? ce te-a apucat? DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu știa baba lui ce l-a găsit, de-i așa de cu chef. CREANGĂ, P. 136. DLRLC
  • 3. reflexiv A se afla undeva, a fi; a se afla într-o anumită situație, împrejurare etc.; a se prezenta într-un anumit fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fi
    • format_quote Mă găseam în primăvara anului în cabinetul unui prieten, medic de boli nervoase, la o țigară. ARGHEZI, P. T. 93. DLRLC
    • format_quote Cuprins de amețeală, nu mai știam unde mă găsesc. CREANGĂ, O. A. 226. DLRLC
    • format_quote Directorul general, cînd s-a găsit față în față cu Bozan, a scuturat scrumul țigării, absent. SAHIA, N. 35. DLRLC
    • format_quote Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci se găseau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, V. 14. DLRLC
    • format_quote Încep a cărăbăni la cireșe în sîn, crude, coapte, cum se găseau. CREANGĂ, A. 48. DLRLC
    • format_quote Alelei! fecior de om viclean ce te găsești. CREANGĂ, P. 206. DLRLC
    • 3.1. A fi în ființă, a se păstra (încă). DLRLC
      • format_quote Unde s-a fi găsind acel Împărat-Roș și fata lui... numai cel de pe comoară a fi știind. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
  • 4. tranzitiv A fi de părere că...; a socoti, a crede că... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mai ales această actriță, pe care lumea o găsea frumoasă, mi se părea fără gust. CAMIL PETRESCU, U. N. 164. DLRLC
    • format_quote Filozofii au găsit Că n-ar fi urmă de fiară. TEODORESCU, P. P. 179. DLRLC
    • chat_bubble A găsi cu cale (sau de cuviință) = a socoti nimerit, potrivit. DLRLC
      • format_quote Am găsit de cuviință să te poftesc și pe d-ta. CREANGĂ, P. 30. DLRLC
      • format_quote Încep a spune... cum le-a dat [drumețul] cinci lei, drept mulțumită și cum cel cu trei pîini a găsit cu cale să-i împartă. CREANGĂ, O. A. 267. DLRLC
  • comentariu regional Participiu și: găst. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.