16 definiții pentru găurea / găurică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂUREA, -ICĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

GĂUREA, -ICĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

găurea sf [At: I. CR. I, 5 / P: gă-u~ / Pl: ~ele / E: gaură + -ea] 1-2 (Șhp) Gaură (1) (mică) Si: găurică (1-2), găurice (1-2), (reg) găuruță (1-2). 3 (Lpl) Broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. 4 (Pop; îcs) În ~ele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Bot; reg; lpl) Viorele (Scilla bifolia). 6 (Bot; reg; lpl) Toporași (Viola odorata).

GĂUREA ~ele f. (diminutiv de la gaură) la pl. Fel de broderie executată pe o pânză din care s-au scos firele transversale. [Var. găurică] /gaură + suf. ~ea

găureá și -ícă f., pl. ele, și găurice f., pl. ĭ. Vest. Gaură mică.

găuri sf [At: DA ms / V: gau~ / P: gă-u~ / Pl: ~ici / E: gaură + -ică] 1-2 (Șhp) Găurea (1-2). 3 (Fam) Vagin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!găuri (desp. gă-u-) s. f., g.-d. art. găurelei; pl. găurele

găurică/găurea (gă-u-) s. f., g.-d. art. găurelei; pl. găurele; art. găurelele

găurică/găurea s. f., g.-d. art. găurelei; pl. găurele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂUREA s. v. toporaș, violetă, viorea.

GĂUREA s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREA s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

găurea s. v. TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA.

GĂURI s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂURI s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

Intrare: găurea / găurică
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găurea
  • găureaua
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular
plural
găurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găuri
  • găurica
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gauri
  • gaurica
plural
  • gaurele
  • gaurelele
genitiv-dativ singular
  • gaurele
  • gaurelei
plural
  • gaurele
  • gaurelelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găurea, găurele / găuri, găurelesubstantiv feminin

etimologie:
  • Gaură + sufix -ea, -ică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.