13 definiții pentru găurea, găurică găurea găurică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

găurea sf [At: I. CR. I, 5 / P: gă-u~ / Pl: ~ele / E: gaură + -ea] 1-2 (Șhp) Gaură (1) (mică) Si: găurică (1-2), găurice (1-2), (reg) găuruță (1-2). 3 (Lpl) Broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. 4 (Pop; îcs) În ~ele Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Bot; reg; lpl) Viorele (Scilla bifolia). 6 (Bot; reg; lpl) Toporași (Viola odorata).

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică.

GĂUREÁ ~éle f. (diminutiv de la gaură) la pl. Fel de broderie executată pe o pânză din care s-au scos firele transversale. [Var. găurică] /gaură + suf. ~ea

găureá și -ícă f., pl. ele, și găurice f., pl. ĭ. Vest. Gaură mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

găurícă/găureá (gă-u-) s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle; art. găurélele

găurícă/găureá s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GĂUREÁ s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREÁ s. v. toporaș, violetă, viorea.

GĂURÍCĂ s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

GĂUREA s. găurică, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

găurea s. v. TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA.

GĂURI s. găurea, găurice, (Mold. și Bucov.) borticică.

Intrare: găurea, găurică
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găurea
  • găureaua
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular
plural
găurică substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găuri
  • găurica
plural
  • găurele
  • găurelele
genitiv-dativ singular
  • găurele
  • găurelei
plural
  • găurele
  • găurelelor
vocativ singular
plural

găurea, găurică găurea găurică

etimologie:

  • Gaură + sufix -ea, -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09