O definiție pentru gâdilit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂDILÍ vb. IV v. gâdila.

Intrare: gâdilit
gâdilit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâdilit
  • gâdilitul
  • gâdilitu‑
  • gâdili
  • gâdilita
plural
  • gâdiliți
  • gâdiliții
  • gâdilite
  • gâdilitele
genitiv-dativ singular
  • gâdilit
  • gâdilitului
  • gâdilite
  • gâdilitei
plural
  • gâdiliți
  • gâdiliților
  • gâdilite
  • gâdilitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

gâdila gâdilare gâzuli ghidila ghidili gâdeli gâdili

  • 1. A produce, prin atingeri ușoare asupra unor părți ale corpului, o senzație particulară, care provoacă cuiva un râs convulsiv nestăpânit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Trag de cozi cîte-o răchită, gîdil mînjii subt bărbie. LESNEA, A. 141.
      surse: DLRLC
    • Își înecă vorbele din urmă într-un rîs artificial, din gît, ca și cum l-ar fi gîdilat cineva. VLAHUȚĂ, O. A. III 59.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A fi sensibil la asemenea atingeri (reacționând printr-un râs convulsiv).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. figurat A produce cuiva o senzație plăcută, o plăcere; a flata (în mod exagerat) pe cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: flata attach_file un exemplu
    exemple
    • Mirosul de friptură îmi gîdila nările, iar gura îmi lăsa apă. BART, E. 279.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • limba bulgară gădel mi je „mă gâdilă”
    surse: DEX '98 DEX '09