13 definiții pentru gălbui

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂLBUI, -UIE, gălbui, adj. Care are o culoare apropiată de galben; gălbenatic, gălbeniu, gălbiu. – Galben + suf. -ui.

GĂLBUI, -UIE, gălbui, adj. Care are o culoare apropiată de galben; gălbenatic, gălbeniu, gălbiu. – Galben + suf. -ui.

gălbui, ~e a [At: EMINESCU, N. 51 / Pl: ~, ~e / E: galben + -ui] 1 Care bate într-un galben foarte șters, aproape de alb Si: (rar) gălbeniu, gălbenatic, (pop) gălbinicios (1), (pfm) gălbiu, (reg) gălburiu, (nob) gălbinicel, (fam) gălbior (1), galben (1) deschis, galben (1) pal. 2 (Pop; d. păr) Blond.

GĂLBUI, -UIE, gălbui, adj. Care bate în galben, galben-deschis; gălbiu. La ferestrele noastre, perdelele gălbui sînt lăsate, CAMIL PETRESCU, U. N. 217. Prin geamurile mici venea o lumină gălbuie și săracă. DUNĂREANU, CH. 34. O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. ◊ (Adverbial) Lampa-i lumina din perete, gălbui și slab. MIHALE, O. 226.

GĂLBUI ~ie (~i) 1) Care bate în galben; cu nuanță galbenă; gălbior. 2) (despre părul oamenilor) Care este de culoare deschisă; gălbior; blond; bălai. /galben + suf. ~ui

gălbuiu a. care bate în galben. [Și gălbiu, contras din gălbeniu].

gălbíŭ, -íe (est) și gălbúĭ, -úĭe (vest) adj. Cam galben (vorbind de pene, stofe ș. a., nu de fața unuĭ bolnav).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gălbui adj. m., f. gălbuie; pl. m. și f. gălbui

gălbui adj. m., f. gălbuie; pl. m. și f. gălbui

gălbui adj. m., f. gălbuie; pl. m. și f. gălbui

gălbui, pl. gălbui, f. gălbuie, pl. gălbui

gălbiu (pop.) adj. m., f. gălbie; pl. m. și f. gălbii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂLBUI adj. 1. chihlimbariu, (rar) sulfuriu, untdelemniu, (pop.) gălbior, gălbiu, năutiu, șofrăniu, (reg.) gălbenatic, gălbenicios, gălbeniu, gălburiu. (Reflexe ~.) 2. v. șarg. (Cal ~.)

GĂLBUI adj. 1. chihlimbariu, (rar) sulfuriu, untdelemniu, (pop.) găibior, gălbiu, năutiu, șofrăniu, (reg.) gălbenatic, gălbenicios, gălbeniu, gălburiu. (Reflexe ~.) 2. șarg. (Cal ~.)

Intrare: gălbui
gălbui adjectiv
adjectiv (A122)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbui
  • gălbuiul
  • gălbuiu‑
  • gălbuie
  • gălbuia
plural
  • gălbui
  • gălbuii
  • gălbui
  • gălbuile
genitiv-dativ singular
  • gălbui
  • gălbuiului
  • gălbui
  • gălbuii
plural
  • gălbui
  • gălbuilor
  • gălbui
  • gălbuilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gălbui, gălbuieadjectiv

  • 1. Care are o culoare apropiată de galben. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La ferestrele noastre, perdelele gălbui sînt lăsate, CAMIL PETRESCU, U. N. 217. DLRLC
    • format_quote Prin geamurile mici venea o lumină gălbuie și săracă. DUNĂREANU, CH. 34. DLRLC
    • format_quote O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie Printre care trece-o dungă mohorîtă și gălbuie. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Lampa-i lumina din perete, gălbui și slab. MIHALE, O. 226. DLRLC
etimologie:
  • Galben + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.