28 de definiții pentru gălbează

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂLBEAZĂ, gălbeze, s. f. 1. Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor și bovinelor (Fasciola hepatica). 2. Boală de ficat a ovinelor și a bovinelor, provocată de gălbează (1). 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei: a) Cuscuta trifolii; b) torțel (Cuscuta campestris); c) torțel (Cuscuta epithymum); d) torțel (Cuscuta europea).Cf. alb. kël’bazë, gël’bazë.

GĂLBEAZĂ, gălbeze, s. f. 1. Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor și bovinelor (Fasciola hepatica). 2. Boală de ficat a ovinelor și a bovinelor, provocată de gălbează (1). 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei: a) Cuscuta trifolii; b) torțel (Cuscuta campestris); c) torțel (Cuscuta epithymum); d) torțel (Cuscuta europea).Cf. alb. kël’bazë, gël’bazë.

gălbea sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) calba~, că~, găble~, ~ba~, gulba~ / Pl: ~eze / E: cf alb kël bazë, gël bazë] 1 Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor (Fasciola hepatica). 2 Boală de ficat la oi, mai rar la vite, produsă de gălbează (1) Si: (reg), gălbejoasă (3). 3 (Pop) Plantă parazită din familia cucutei (Cuscucuta trigolii). 4 (Pop) Torțel (Cuscuta epithymum). 5 (Pop) Torțel (Cuscuta compestris). 6 (Pop) Torțel (Cuscuta europaea).

GĂLBEAZĂ, gălbeze, s. f. Boală de ficat la oi (rar la alte vite), produsă de un vierme (Distomum hepaticum) care se găsește în ficat. Spune-i că turma toată zace de rea gălbează. ALEXANDREASCU, M. 394. Sănătate-n tîrlă, că oile mor de gălbează, răspuns ironic la urările cuiva, făcute după ce am suferit o pagubă. – Variante: gălba (HOGAȘ, M. N. 190, ȘEZ. IX 170), gălbeață (ALECSANDRI, T. I 408) s. f.

GĂLBEAZĂ ~eze f. 1) (la erbivore, mai ales la oi) Boală a ficatului provocată de un parazit. 2) Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale erbivorelor și provoacă această boală. /Cuv. autoht.

gălbează (călbează) f. 1. boală de ficat a oilor: toată turma zace de rea gălbează GR. AL.; 2. vierme stricăcios viilor (Distomum hepaticum); 3. plantă parazită care își suge din trifoiu nutrimentul, făcându-l astfel să îngălbenească și să piară (Cuscuta epithymum). [Albanez KĂLBAZĂ, GĂLBAZĂ].

gălbeáză și călbeáză f., pl. eze (alb. kălĭbază, și gălĭbază. O boală de ficat la oĭ (distomum hepáticum) produsă de un verme. O plantă, fĭerea pămîntuluĭ (marchántia polymórpha). – În nord gălbază.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gălbea s. f., g.-d. art. gălbezei; pl. gălbeze

gălbea s. f., g.-d. art. gălbezei; pl. gălbeze

gălbea s. f., g.-d. art. gălbezei; pl. gălbeze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂLBEA s. 1. v. fascioloză. 2. v. torțel.

GĂLBEA s. (MED. VET.) distomatoză, fascioloză.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gălbează (gălbeze), s. f.1. Boală a ovinelor. – 2. Plantă (Marchetia polymorpha). – Var. călbează. Mr. gălbadză. Lat. clāvĕlla, cu metateza *calvella*călbea și cu suf. -ză, cf. fr. clavelée „boală, dropică”, it. chiavello (Battisti, II, 896). Compunerea cu - este curentă în rom., cf. cinteză, pupăză, spetează, sfîrlează, etc. Schimbarea cg, care apare frecvent la inițială, pare a indica o confuzie cu galben. În sfîrșit, numele plantei se datorează întrebuințării ei în medicina populară cf. sp. hepatica. Se consideră în general că etimonul cuvîntului este alb. gëljbazë sau këljbazë (Cihac, II, 717; Meyer 222; Pușcariu 696; Philippide, I, 256 și II, 702; Pascu, II, 220; DAR; Capidan, Raporturile, 530; Candrea; Scriban; Rosetti, II, 113); însă alb. nu a fost explicat pînă în prezent și rezultatul lui pare a indica un împrumut din rom. În aceeași situație se află ngr. ϰαλμπάτσα (Meyer, Neugr. St., II, 75; Murnu, Lehnwörter, 26), și săs. galbiaze. Legătura cu chelbe, sugerată de DAR, nu este evidentă. Pentru Lahovary 327, este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. Der. gălbeji (var. gălbezi, călbeji, călbezi, îngălbeji), vb. (a se înbolnăvi de dropică; a deveni palid, a se îngălbeni), în al cărui al doilea sens a intervenit o încrucișare cu galben; gălbenos (var. gălbăjos, gălbăcios, călbejos), adj. (bolnav de dropică; palid, galben); gălbejoasă (var. gălbejeală), s. f. (gălbeneală); gălbășoară s. f. (plantă, Lysimachia vulgaris). După Scriban, der. s-ar explica mai bine plecînd de la galben, cu schimbare de suf. galbĭnusgalbĭdus; însă această ipoteză nu pare corectă.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gălbează, (călbează, călbază), s.f. – 1. Vierme parazit (Distomum hepaticum; Fasciola hepatica). 2. (med.) Boală de ficat a ovinelor și bovinelor: „Pe la noi, pe valea gioasă, / Pier oile de călbază” (Bârlea, 1924, II: 12). ♦ (onom.) Gălbează, nume de familie în Maramureș (DFN, 2007). – Cf. alb. kël’bázë, gël’bázë (DEX, MDA); din alb. călbază, gălbază (Șăineanu, Scriban); cuvânt autohton, cf. alb. këlbázë, gëlbázë (Philippide, Rosetti, Russu, Vraciu, Brâncuș, Cihac).

gălbează, -e, (călbează, călbază), s.f. – 1. Vierme parazit (Distomum hepaticum; Fasciola hepatica). 2. (med.) Boală de ficat a ovinelor și bovinelor: Boală a ficatului la oi: „Pe la noi, pe valea gioasă, / Pier oile de călbază” (Bârlea 1924 II: 12). – Cuvânt autohton, cf. alb. këlbázë, gëlbázë (Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Russu 1981).

călbea, s.f. v. gălbează („boală de ficat”).

călbează, s.f. – v. gălbează („boală de ficat”).

călbează, s.f. – v. gălbează.

Intrare: gălbează
gălbează substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbea
  • gălbeaza
plural
  • gălbeze
  • gălbezele
genitiv-dativ singular
  • gălbeze
  • gălbezei
plural
  • gălbeze
  • gălbezelor
vocativ singular
plural
gălbază substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălba
  • gălbaza
plural
  • gălbaze
  • gălbazele
genitiv-dativ singular
  • gălbaze
  • gălbazei
plural
  • gălbaze
  • gălbazelor
vocativ singular
plural
călbează
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gălbeață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gălbeață
  • gălbeața
plural
  • gălbețe
  • gălbețele
genitiv-dativ singular
  • gălbețe
  • gălbeței
plural
  • gălbețe
  • gălbețelor
vocativ singular
plural
găblează
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gulbază
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gălbea, gălbezesubstantiv feminin

  • 1. Vierme parazit care trăiește în căile biliare ale ovinelor și bovinelor (Fasciola hepatica). DEX '09 DEX '98
  • 2. Boală de ficat a ovinelor și a bovinelor, provocată de gălbează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Spune-i că turma toată zace de rea gălbează. ALEXANDRESCU, M. 394. DLRLC
    • chat_bubble Sănătate-n târlă, că oile mor de gălbează, răspuns ironic la urările cuiva, făcute după ce am suferit o pagubă. DLRLC
  • 3. Numele a patru specii de plante parazite din familia cucutei. DEX '09 DEX '98
    • 3.1. Cuscuta trifolii. DEX '09
    • 3.2. (Cuscuta campestris). DEX '09
      sinonime: torțel
    • 3.3. (Cuscuta epithymum). DEX '09
      sinonime: torțel
    • 3.4. (Cuscuta europea). DEX '09
      sinonime: torțel
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.