8 definiții pentru găgăuță (prostănacă)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GĂGĂUȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec.
GĂGĂUȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GĂGĂUȚĂ, găgăuțe, s. f. Om prostănac, tont, neghiob, gogoman. Porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuță. ISPIRESCU, L. 280. Apoi dumneta, boieriule, crezi că pentru 200 de galbini numai o să cîștigi dreptul de-a dizbrăca un popor de oameni?... Ha, ha, ha... Nu te știam așa de găgăuță. ALECSANDRI, T. 1376. ◊ (Considerat ca s. m.) O fată așa de vioaie și de gingașă să iubească pe un găgăuță. CARAGIALE, T. II 192.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
găgăuță1 (prostănac) (pop., fam.) s. m., g.-d. art. lui găgăuță; pl. găgăuți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
găgăuță2 (prostănacă) (pop., fam.) s. f., g.-d. art. găgăuței; pl. găgăuțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
găgăuță1 (prostănac, prostănacă) (pop., fam.) s. f., g.-d. art. găgăuței; pl. găgăuțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
găgăuță (femeie prostănacă) s. f., g.-d. art. găgăuței; pl. găgăuțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GĂGĂUȚĂ adj. invar., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
găgăuță adj. invar., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
găgăuță, găgăuțisubstantiv masculin găgăuță, găgăuțesubstantiv feminin
- 1. Persoană prostănacă, toantă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Porunci slugilor sale să-l huiduiască ca p-o găgăuță. ISPIRESCU, L. 280. DLRLC
- Apoi dumneta, boieriule, crezi că pentru 200 de galbini numai o să cîștigi dreptul de-a dizbrăca un popor de oameni?... Ha, ha, ha... Nu te știam așa de găgăuță. ALECSANDRI, T. 1376. DLRLC
- O fată așa de vioaie și de gingașă să iubească pe un găgăuță. CARAGIALE, T. II 192. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09