19 definiții pentru gânganie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂNGANIE, gângănii, s. f. Nume generic dat insectelor (sau, p. gener. animalelor) mici. – Din sl. gongnanije.

GÂNGANIE, gângănii, s. f. Nume generic dat insectelor (sau, p. gener. animalelor) mici. – Din sl. gongnanije.

gânganie sf [At: MOXA, 346/11 / V: ~alie[1], ~goană, ~golie, ~ne, (reg) gâig~, ~gălaie / Pl: ~gănii, ~ii, (pop) ~găni / E: vsl гѫгнанѥ] 1 Jivină mică, scârboasă sau veninoasă Cf gad, godină. 2 Nume generic pentru insecte. 3 (Pex) Nume generic pentru animale mici. 4 (Dep) Persoană nesuferită. 5 (Hip) Persoană mică de statură, aproape nebăgată în seamă de nimeni (și muncitoare ca o furnică). 6 (Hip) Copil mic. corectat(ă)

  1. În original, greșit accentuat: gângalie LauraGellner

GÂNGANIE ~ănii f. Vietate (mai ales insectă) mică. /<sl. gonganije

gângànie f. insectă mică: mulțime nenumărată de gângănii CR. [Dintr’un radical onomatopeic gang sau gong, care exprimă bâzăitul ori sunetul nedeslușit al insectelor].

gâiganie[1] sf vz gânganie corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner

gângolie[1] sf vz gânganie corectat(ă)

  1. În original, greșit accentuat: gângolie. Vz și def. formei principale — LauraGellner

GÎNGANIE, gîngănii s. f. Nume generic dat insectelor mici. O gînganie roșie mi s-a urcat pe vîrful pantofului. SAHIA, N. 20. Pe cîmp, așa liniște de toate patru părțile, că se puteau auzi cum țîrîiau și forfoteau gîngăniile. CARAGIALE, P. 52. Facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii și toate gîngăniile. CREANGĂ, P. 129.

gîngánie f., pl. ăniĭ (vsl. gonganiĭe, bîzîit, d. gongnati, a bîzîi, gongnavŭ, bîzîitor, murmurător, de unde și rom. gîngav. V. gîngă, goangă). Insect orĭ altă vietate stranie și nu prea mare, ca liliacu, șopîrla ș. a. V. jiganie, jivină.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gânganie (desp. -ni-e) s. f., art. gângania (desp. -ni-a), g.-d. art. gânganiei; pl. gângănii, art. gângăniile (desp. -ni-i-)

gânganie (-ni-e) s. f., art. gângania (-ni-a), g.-d. art. gânganiei; pl. gângănii, art. gângăniile (-ni-i-)

gânganie s. f. (sil. -ni-e), art. gângania (sil. -ni-a), g.-d. art. gânganiei; pl. gângănii, art. gângăniile (sil. ni-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GÎNGANIE s. (ENTOM.) gîză, hexapod, insectă, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.

Intrare: gânganie
gânganie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F138)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gânganie
  • gângania
plural
  • gângănii
  • gângăniile
genitiv-dativ singular
  • gângănii
  • gângăniei
plural
  • gângănii
  • gângăniilor
vocativ singular
plural
gâiganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gâjganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângalie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângălaie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângoană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gângolie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gânganie, gângăniisubstantiv feminin

  • 1. Nume generic dat insectelor (sau, prin generalizare animalelor) mici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O gînganie roșie mi s-a urcat pe vîrful pantofului. SAHIA, N. 20. DLRLC
    • format_quote Pe cîmp, așa liniște de toate patru părțile, că se puteau auzi cum țîrîiau și forfoteau gîngăniile. CARAGIALE, P. 52. DLRLC
    • format_quote Facem toată noaptea foc, să fugă țînțarii și toate gîngăniile. CREANGĂ, P. 129. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.