2 definiții pentru fumărit (part.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
fumări [At: STANCU, D. 19 / Pzi: ~resc / E: fum + -ări] (Pop) 1 vi A fumega. 2 vt A afuma.
FUMĂRI, fumăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A afuma. Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: fumărit (part.)
fumărit1 (part.) participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
fumări, fumărescverb
- 1. Afuma. DLRLCsinonime: afuma
- Toamna se duceau, fumăreau stupii, storceau mierea din faguri. STANCU, D. 21. DLRLC
-