opțiuni
  • info

13 definiții pentru fugaci (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FUGACI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecător, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace.

FUGACI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecător, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi și foarte iuți, bune alergătoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace.

fugaci, ~ace [At: MARDARIE. L. 345 / Pl: ~ / E: lat fugax, -acis cf fugace] 1 a Care aleargă repede și ușor Si: fugar (13), băgător (1), (reg) fugareț. 2 a (D. cai ) Bun alergător Și fugar (14). 3 sm Cal. 4 a (Fig) Fugitiv (1). 5 sm Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel, cu picioarele lungi, bune alergătoare. 6 (D. un colorant) Care se spală. 7 (Bot; reg) Săricică (Salsola kali).

FUGACI, -E, fugaci, -e, adj. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă. Cai mai buni și mai fugaci. TEODORESCU, P. P. 177. Voinic nebun pe-un cal fugaci. ȘEZ. IV 11. ♦ (Substantivat) Cal. Ilie Buzărlan, dispărut o clipă, se întorcea călare pe un fugaci scurt și voinic ca și dînsul, ca din pămînt crescut. SADOVEANU, O. I 516.

FUGACI ~e adj. 1) și substantival (despre cai) Care aleargă iute; bun de fugă. 2) fig. rar De scurtă durată; fugitiv. /<lat. fugax, ~acis

fugácĭ, -ce adj., pl. tot așa, ca sugacĭ. Care fuge bine, răpede: caĭ fugacĭ.

FUGACE adj. invar. Trecător, fugitiv. [< lat. fugax, cf. fr. fugace].

FUGACE adj. inv. trecător, fugitiv. (< lat. fugax, fr. fugace)

fugaciu a. care fuge iute: copii fugaci ISP. [Lat. FUGACEM].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fugaci1 adj. m., pl. fugaci; f. sg. și pl. fugace

fugaci1 adj. m., pl. fugaci; f. sg. și pl. fugace

fugaci adj. m., s. m., pl. fugaci; f. sg. și pl. fugace

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FUGACI adj. v. fugar, fugitiv, trecător.

fugaci adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECĂTOR.

Intrare: fugaci (adj.)
fugaci1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A115)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fugaci
  • fugaciul
  • fugaciu‑
  • fugace
  • fugacea
plural
  • fugaci
  • fugacii
  • fugace
  • fugacele
genitiv-dativ singular
  • fugaci
  • fugaciului
  • fugace
  • fugacei
plural
  • fugaci
  • fugacilor
  • fugace
  • fugacelor
vocativ singular — —
plural — —
adjectiv invariabil (I9)
  • fugace
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fugaci, fugaceadjectiv

  • 1. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fugar
    • format_quote Cai mai buni și mai fugaci. TEODORESCU, P. P. 177. DLRLC
    • format_quote Voinic nebun pe-un cal fugaci. ȘEZ. IV 11. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat masculin Cal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cal
      • format_quote Ilie Buzărlan, dispărut o clipă, se întorcea călare pe un fugaci scurt și voinic ca și dînsul, ca din pămînt crescut. SADOVEANU, O. I 516. DLRLC
  • 2. figurat livresc Fugitiv, trecător. DEX '09 DEX '98
    sinonime: fugitiv trecător
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.