7 definiții pentru frământat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FRĂMÂNTÁT2, -Ă, frământați, -te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. Fig. Cuprins de neliniște; zbuciumat, agitat. – V. frământa.

FRĂMÂNTÁT2, -Ă, frământați, -te, adj. 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare. 2. Fig. Cuprins de neliniște; zbuciumat, agitat. – V. frământa.

frământat2, ~ă a [At: BIBLIA (1688) 611 / Pl: ~ați, ~e / E: frământa] 1 (D. aluat) Preparat prin frământare (1). 2 (D. un amestec) Omogenizat prin presare. 3 (D. un loc, un drum) Bătătorit. 4 (D. un dans popular) Care se dansează bătând cu picioarele în pământ. 5 (Fig; d. oameni) Cuprins de neliniște Si: tulburat, zbuciumat. 6 (Fig; d. oameni) Chinuit. 7 (D. idei, hotărâri, planuri etc.) Examinat în detaliu. 8 (Fig) Agitat1 (1).

frământat a. fig. tare agitat: frământat de dor.

FRĂMÎNTÁT2, -Ă, frămîntați, -te, adj. 1. Cuprins de neliniște; agitat, zbuciumat. Copila se trezi din somnul ei ușor și frămîntat. GALACTION, O. I 322. Mulțimea, frămîntată ca o baltă răscolită de o furtună năprasnică, se îndoia cînd încoace, cînd încolo. REBREANU, R. II 198. Marea frămîntată s-acoperă de spume. ALECSANDRI, P. A. 70. 2. (Rar, despre terenuri) Accidentat, abrupt. Acest colț de munte, pierdut și uitat între rîpe frămîntate și brațe ale pădurii. DUMITRIU, V. L. 76.

frămîntát, -ă adj. Fig. Agitat, chinuit.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

FRĂMÂNTÁT adj. 1. v. agitat. 2. v. zbuciumat. 3. v. critic. 4. chinuit, consumat, muncit, necăjit, trudit, zbuciumat, (reg.) canonit, (înv.) necăjitor. (Un om ~.) 5. v. obsedat.

FRĂMÎNTAT adj. 1. agitat, clocotitor, fremătător, învolburat, tulburat, tumultuos, zbuciumat, (înv.) colcotos, (fig.) răzvrătit. (Ape ~.) 2. agitat, neastîmpărat, neliniștit, nepotolit, zbuciumat. (A dus o viață ~.) 3. agitat, critic, greu, tulbure, zbuciumat. (Vremuri ~.) 4. chinuit, consumat, muncit, necăjit, trudit, zbuciumat, (reg.) canonit, (înv.) necăjitor. (Un om ~.) 5. chinuit, obsedat, persecutat, torturat, urmărit. (~ de un gînd.)

Intrare: frământat (adj.)
frământat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frământat
  • frământatul
  • frământatu‑
  • frământa
  • frământata
plural
  • frământați
  • frământații
  • frământate
  • frământatele
genitiv-dativ singular
  • frământat
  • frământatului
  • frământate
  • frământatei
plural
  • frământați
  • frământaților
  • frământate
  • frământatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

frământat (adj.)

  • 1. (Despre aluat) Preparat prin frământare.
    surse: DEX '09
  • 2. figurat Cuprins de neliniște.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: agitat zbuciumat 3 exemple
    exemple
    • Copila se trezi din somnul ei ușor și frămîntat. GALACTION, O. I 322.
      surse: DLRLC
    • Mulțimea, frămîntată ca o baltă răscolită de o furtună năprasnică, se îndoia cînd încoace, cînd încolo. REBREANU, R. II 198.
      surse: DLRLC
    • Marea frâmîntată s-acoperă de spume. ALECSANDRI, P. A. 70.
      surse: DLRLC
  • 3. rar Despre terenuri:
    exemple
    • Acest colț de munte, pierdut și uitat între rîpe frămîntate și brațe ale pădurii. DUMITRIU, V. L. 76.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi frământa
    surse: DEX '09 DEX '98