FOFEAZĂ, fofeze, s. f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț: a) aripa unei ferestre, a unei uși sau a unei porți; b) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob; c) fiecare dintre aripile unei mori de vânt; d) fiecare dintre tălpile războiului de țesut; e) fiecare dintre lopățelele de lemn pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță; f) fiecare dintre aripile unei grape articulate. ◊ Expr. A umbla ca o fofează = a umbla repede. [Pl. și: fofezi] – Et. nec.

fofează sf [At: BIBLIA (1688), 57 / V: fuf~ / Pl: ~eze, ~ezi / E: nct] 1 Canat (al unei ferestre, al unei uși sau al unei porți). 2 Fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob. 3 Fiecare dintre aripile unei mori de vânt. 4 Fiecare dintre tălpile războiului de țesut. 5 Fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut Si: fălcea (2). 6 (La războiul de țesut) Fiecare dintre lopățelele de lemn pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță Si: cui (30), (înv) ciocan (22), (Mun) fus (6), gâscă. 7 Fiecare dintre aripile unei grape articulate. 8 (La războiul de țesut) Fiecare dintre cele două brațe ale alergătoarei (15) (în care sunt fixate brațele mosoarelor) Si: fuscei (3), cotoci, lăturașe. 9 Fiecare dintre cele două falcele ale tânjalei la car. 10 (Îe) A umbla ca o ~ A umbla repede. 11 Braț al unui sfeșnic. 12 (Reg; îf fufează) Lampă mică, fără sticlă. 13 (Csnp) Crestătură. 14 (Reg) Fiștigoaie (1). 15 (Buc) Petec de pânză curată, răsucit în formă de sul și uns cu ceară galbenă Cf bucium¹ (2). 16 Panglică. 17 Fundă.

FOFEAZĂ, fofeze, s. f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau de braț: a) aripa unei ferestre, a unei uși sau a unei porți; b) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrânciob; c) fiecare dintre aripile unei mori de vânt; d) fiecare dintre tălpile războiului de țesut; e) fiecare dintre lopățelele pe care se întinde tortul când se pune pe vârtelniță; f) fiecare dintre aripile unei grape articulate. ◊ Expr. A umbla ca o fofează = a umbla repede. [Pl. și: fofezi] – Et. nec.

FOFEAZĂ, fofeze, s. f. Nume dat mai multor obiecte în formă de aripă sau braț: a) aripa unei ferestre, a unei uși sau a unei porți. Altă cadră [reprezintă] o fereastră zugrăvită cu fofezele deschise și un cap de om scos pe fereastră, se uită afară. GOLESCU, Î. 73; b) fiecare dintre brațele care poartă scaunele unui scrînciob. Loc degeaba! strigă scrînciobarul, atîrnîndu-se de fofează și oprind scrînciobul pe loc. HOGAȘ, DR. II 187; c) fiecare dintre aripile unei mori de vînt; d) fiecare dintre tălpile războiului de țesut; e) fiecare dintre lopățelele de lemn pe care se întind torturile cînd se pun pe vîrtelniță; f) fiecare dintre aripile unei grape articulate. ◊ Expr. A umbla ca o fofează = a umbla repede. – Pl. și: fofezi (GOLESCU, Î. 28).

FOFEAZĂ fofeze f. Obiect în formă de braț sau de aripi (la ferestre, uși etc.). ◊ A umbla ca o ~ a umbla foarte repede. [G.-D. fofezei; Sil. -fea-ză] / Orig. nec.

fofează f. aripa dela roata morii sau dela vârtelniță. [Origină necunoscută].

fofeáză f., pl. eze (imit. ca și pupăză, pin aluz. la mișcările și zgomotu eĭ, și rudă și cu goglează, ca glomotoc cu folmotoc). Aripă de la roata moriĭ saŭ de la vîrtelniță. Tut. Spetează, șindilă de cele marĭ (doŭă la număr) la zmeŭ. A-țĭ merge gura ca fofeaza (saŭ ca melița), a vorbi mult și răpede. – Și fofélniță, f., pl. e: începu să-ĭ umble gura ca o fofelniță (Neam. Rom. Lit. 2, 810). Și fufează (Vechĭ).

fufează sf vz fofează

fufeáză, V. fofează.

fofează s. f., g.-d. art. fofezei; pl. fofeze

fofează s. f., g.-d. art. fofezei; pl. fofeze

fofează s. f., g.-d. art. fofezei; pl. fofeze

FOFEAZĂ s. v. aripă.

FOFEAZĂ s. 1. v. bată. 2. (TEHN.) cotoc, (reg.) fuscel, lăturaș. (~ la alergătoarea de urzit.) 3. (reg.) mănușă, mână, rază. (~ la vârtelniță.) 4. aripă. (~ la moară.) 5. v. săgeată.

FOFEAZĂ s. (TEHN.) 1. bată, băteală, braț, brățară, fălcea, lopățea, mănușă, mînă, spetează. (~ la războiul de țesut.) 2. cotoc, (reg.) fuscel, lăturaș. (~ la alergătoarea de urzit.) 3. (reg.) mănușă, mînă, rază. (~ la vîrtelniță.) 4. aripă. (~ la moară.) 5. săgeată, (Mold.) col. (~ la moara de vînt.)

fofează s. v. ARIPĂ.

FOFEZE s. pl. v. butuci, plazuri, tălpi.

fofeze s. pl. v. BUTUCI. PLAZURI. TĂLPI.

fofează, fofeze s. f. aripă de găină.