fixator, ~oare [At: IOANOVICI, TEHN. 284 / V: (nrc) ~xăt~, ~oare / Pl: ~i, ~oare / E: fr fixateur] 1 a (Rar) Fixativ (1). 2 sm Substanță sau amestec de substanțe chimice cu care se face insensibil la lumină materialul fotografic expus și developat Si: fixativ (3). 3 sm Substanță care fixează vopseaua în structura fibrei textile sau a pielii. 4 sm Substanță care asigură conservarea unor structuri celulare în vederea studierii lor la microscop. 5 sm Piesă folosită la lucrări de asamblare. 6 sm Dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorârea acelor macazului de cale ferată.

FIXATOR, fixatori, s. m. Substanță sau amestec de substanțe chimice, care sînt întrebuințate în operația de fixare (4).

FIXATOR, -OARE adj., s.m. (Substanță) care face inalterabilă la lumină o imagine fotografică. // s.m. 1. (Text.) Substanță folosită la fixarea coloranților pe fibră. ♦ Agent fizic sau substanță chimică care produce coagularea protoplasmei vii. 2. Piesă folosită la lucrări de asamblare. 3. Dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorîrea acelor macazului. [Cf. fr. fixateur].

FIXATOR s. m. 1. soluție care face inalterabilă la lumină o imagine fotografică developată. 2. (text.) substanță folosită la fixarea coloranților pe fibră. ◊ agent fizic, substanță care produce coagularea protoplasmei vii. 3. piesă folosită la lucrări de asamblare. 4. dispozitiv mecanic pentru manevrarea și înzăvorârea acelor macazului. (< fr. fixateur)

FIXATOR ~i m. 1) Soluție chimică pentru fixarea imaginii fotografice. 2) Substanță care face să intre colorantul în fibrele textile. 3) Agent fizic sau chimic care produce coagularea protoplasmei vii. 4) Piesă folosită la lucrările de asamblare. /<fr. fixateur

fixător, ~oare a, sm vz fixator

fixator s. m., pl. fixatori

fixator s. m., pl. fixatori

fixator s. m., pl. fixatori

FIXATOR s. (FOTO) fixativ.

FIXATOR s. (FOTO) fixativ.