2 definiții pentru ferobacter (pl. -ii)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ferobactér s. n., pl. ferobacterii – v. ferobacter [MDN] (gen și formă de pl. prin analogie cu acetobacter).

FERO- „fier, feros, săruri feroase”. ◊ L. ferrum „fier” > fr. ferro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. fero-.~bacter (v. -bacter), s. m., tip de bacterie care eliberează energie prin oxidarea sărurilor feroase; ~citocrom (v. cito-, v. -crom), s. m., citocrom redus, în care ionul de fier are două sarcini pozitive; ~liză (v. -liză), s. f., proces pedogenetic de oxidare și reducere, constînd în reacții de schimb cationic în care este implicat fierul; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a fierului în tratamentul unor afecțiuni provocate de diminuarea pigmenților pielii; ~tipie (v. -tipie), s. f., procedeu de reproducere fotografică în care materialul sensibil este o emulsie de colodiu fixată pe o tablă smălțuită.

Intrare: ferobacter (pl. -ii)
ferobacter (pl. -ii) substantiv neutru
substantiv neutru (N27)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferobacter
  • ferobacterul
  • ferobacteru‑
plural
  • ferobacterii
  • ferobacteriile
genitiv-dativ singular
  • ferobacter
  • ferobacterului
plural
  • ferobacterii
  • ferobacteriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)