9 definiții pentru fenomenalistă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FENOMENALIST, -Ă, fenomenaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre concepții, doctrine) Care este bazat pe fenomenalism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la fenomenalism, care susține fenomenalismul. – Fenomenal[ism] + suf. -ist.
fenomenalist, ~ă [At: DA ms / Pl: ~iști, ~e / E: fenomenal (ism) + -ist] 1 a (D. o concepție, doctrină) Care este bazat pe fenomenalism. 2-3 smf, a (Persoană) care susține fenomenalismul (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FENOMENALIST, -Ă, fenomenaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Despre o concepție, o doctrină) Care este bazat pe fenomenalism. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la fenomenalism, care susține fenomenalismul. – Fenomenal [ism] + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FENOMENALIST, -Ă, fenomenaliști, -ste, adj. (Despre o concepție, o doctrină) Care prezintă caracterele fenomenalismului. ♦ (Substantivat) Adept sau partizan al fenomenalismului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FENOMENALIST, -Ă adj. Care prezintă caracterele fenomenalismului. // s.m. și f. Adept al fenomenalismului. [Cf. rus. fenomenalist].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FENOMENALIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al fenomenalismului. (< rus. fenomenalist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FENOMENALIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al fenomenalismului. /fenomenal + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
fenomenalist adj. m., s. m., pl. fenomenaliști; adj. f., s. f. fenomenalistă, pl. fenomenaliste
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fenomenalist adj. m., s. m., pl. fenomenaliști; adj. f., s. f. fenomenalistă, pl. fenomenaliste
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
fenomenalist, fenomenaliștisubstantiv masculin fenomenalistă, fenomenalistesubstantiv feminin
- 1. Persoană care aderă la fenomenalism, care susține fenomenalismul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Fenomenal[ism] + sufix -ist. DEX '09