opțiuni
  • info

3 definiții pentru feciorandru

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

feciorandru sn [At: ȚICHINDEAL, F. 398/11 / V: (Ban) fic~ sm / Pl: ~ri / E: fecior + -andru] 1-4 (Șhp) Fecior (1-2) (frumos).

FECIORANDRU, feciorandri, s. m. (Rar, popular) Fecior. Cînd îl văzu, întrebă...: Al cui e feciorandrul acesta? RETEGANUL, P. I 15.

FECIORANDRU, feciorandri, s. m. (Rar) Fecioraș. – Din fecior + suf. -andru.

Intrare: feciorandru
substantiv masculin (M62)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • feciorandru
  • feciorandrul
  • feciorandru‑
plural
  • feciorandri
  • feciorandrii
genitiv-dativ singular
  • feciorandru
  • feciorandrului
plural
  • feciorandri
  • feciorandrilor
vocativ singular
  • feciorandrule
  • feciorandre
plural
  • feciorandrilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

feciorandru, feciorandrisubstantiv masculin

  • 1. rar popular Fecior. DLRLC
    sinonime: fecior
    • format_quote Cînd îl văzu, întrebă...: Al cui e feciorandrul acesta? RETEGANUL, P. I 15. DLRLC
etimologie:
  • fecior + sufix -andru. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.