4 definiții pentru fanariotă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FANARIOT, -Ă, fanarioți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol; spec. demnitar al Porții Otomane ori dregător sau domn în Țările Române care provenea din această pătură greacă înstărită. ◊ Epoca fanarioților = perioadă din istoria României cuprinsă între anii 1711 (în Moldova) și 1716 (în Țara Românească) și 1821. 2. Adj. Care aparține fanarioților (1), privitor la fanarioți; caracteristic fanarioților; fanariotic. [Pr.: -ri-ot] – Din ngr. fanariótis.

Fanariót, -ă s. Grec din Fanar, un cartier al Constantinopoluluĭ, de unde Turciĭ îĭ recrutaŭ pe domniĭ principatelor româneștĭ între 1716 și 1821.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fanariot (desp. -ri-ot) adj. m., s. m., pl. fanarioți; adj. f., s. f. fanario, pl. fanariote

fanariot (-ri-ot) adj. m., s. m., pl. fanarioți; adj. f., s. f. fanariotă, pl. fanariote

Intrare: fanariotă
  • silabație: -ri-o-tă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fanario
  • fanariota
plural
  • fanariote
  • fanariotele
genitiv-dativ singular
  • fanariote
  • fanariotei
plural
  • fanariote
  • fanariotelor
vocativ singular
  • fanario
  • fanarioto
plural
  • fanariotelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fanariot, fanarioțisubstantiv masculin
fanario, fanariotesubstantiv feminin

  • 1. Grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. prin specializare Demnitar al Porții Otomane ori dregător sau domn în Țările Române care provenea din această pătură greacă înstărită. DEX '09 DLRLC
      • format_quote În cursul domniei «fanarioților» s-a dezvoltat schimbul de mărfuri. Dar s-a întărit apăsarea și exploatarea maselor, pe spinarea cărora clasele exploatatoare își măreau avuțiile. IST. R.P.R. 251. DLRLC
      • format_quote Sîmbătă dimineața, pe cînd explica pentru clasa a patra domnia fanarioților, învățătorul Dragoș se pomeni în școală cu un jandarm. REBREANU, R. I 309. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Alexandru Ipsilant, singurul domn fanariot căruia sîntem datori recunoștință pentru îmbunătățirile ce a făcut, reorganiză la 1775 vechile rămășițe din armată. BĂLCESCU, O. I 33. DLRLC
      • 1.1.1. Epoca fanarioților = perioadă din istoria României cuprinsă între anii 1711 (în Moldova) și 1716 (în Țara Românească) și 1821. DEX '09
  • 2. figurat Persoană fără scrupule. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.