opțiuni
  • info

16 definiții pentru falsificator

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificator, -oare s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care comite un fals (II). [Var.: falșificator, -oare s. m. și f.] – Din fr. falsificateur.

falsificator, ~oare smf [At: DA ms / V: (pop) ~lși~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr falsificateur] Persoană care comite un fals (18).

FALSIFICATOR, -OARE, falsificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care falsifică. În cuprinsul acestui roman era vorba despre crime celebre nedescoperite, despre falsificatori iscusiți, despre atacuri la drumul mare. PAS, Z. I 41. – Variantă: falșificator, -oare s. m. și f.

FALSIFICATOR, -OARE s.m. și f. Cel care falsifică. [Cf. it. falsificatore, fr. falsificateur].

FALSIFICATOR, -OARE s. m. f. cel care comite un fals. (< fr. falsificateur)

FALSIFICATOR ~oare, (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care falsifică ceva. /<fr. falsificateur

falsificator m. cel ce falsifică.

*falsificatór, -oáre adj. și s. Care falsifică: falsificator de banĭ. V. calpuzan.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

FALȘIFICATOR, -OARE s. m. și f. v. falsificator.

falșificator, ~oare smf vz falsificator

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

falsificator s. m., pl. falsificatori

falsificator s. m., pl. falsificatori

falsificator s. m., pl. falsificatori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FALSIFICATOR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

FALSIFICATOR s. măsluitor, plăsmuitor, (înv.) falsar, (fam. și peior.) plastograf. (Condamnat ca ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

FALSIFICATOR calpuzan, dinarist, falsar, iconar, iscălitor.

Intrare: falsificator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falsificator
  • falsificatorul
  • falsificatoru‑
plural
  • falsificatori
  • falsificatorii
genitiv-dativ singular
  • falsificator
  • falsificatorului
plural
  • falsificatori
  • falsificatorilor
vocativ singular
  • falsificatorule
plural
  • falsificatorilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • falșificator
  • falșificatorul
  • falșificatoru‑
plural
  • falșificatori
  • falșificatorii
genitiv-dativ singular
  • falșificator
  • falșificatorului
plural
  • falșificatori
  • falșificatorilor
vocativ singular
  • falșificatorule
plural
  • falșificatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

falsificator, falsificatorisubstantiv masculin
falsificatoare, falsificatoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care comite un fals. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: falsar măsluitor plastograf plăsmuitor
    • format_quote În cuprinsul acestui roman era vorba despre crime celebre nedescoperite, despre falsificatori iscusiți, despre atacuri la drumul mare. PAS, Z. I 41. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.