5 definiții pentru făcăluit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FĂCĂLUIT1 s. n. (Reg.) Faptul de a făcălui. – V. făcălui.
FĂCĂLUIT1 s. n. (Reg.) Faptul de a făcălui. – V. făcălui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
făcăluit1 sn [At: DEX / Pl: (rar) ~uri / E: făcălui] (Reg) Făcăluire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
făcăluit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
făcăluit (reg.) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
făcăluit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: făcăluit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
făcăluitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a făcălui. DEX '09
etimologie:
- făcălui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.