5 definiții pentru externare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXTERNARE, externări, s. f. Acțiunea de a externa.V. externa.

EXTERNARE, externări, s. f. Acțiunea de a externa.V. externa.

externare sf [At: LM / V: (înv) ~nări / E: externa] Eliberare din spital a unui bolnav.

externare s. f. (med.) Scoatere din spital a unei persoane, de obicei când starea sănătății s-a îmbunătățit ◊ „Împotriva opunerii categorice a medicilor, se face externarea din spitalul specializat din Capitală, pacientul fiind transportat la spitalul din Leordeni, Argeș.” Sc. 19 XI 78 p. 4 (din externa)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: externare
externare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • externare
  • externarea
plural
  • externări
  • externările
genitiv-dativ singular
  • externări
  • externării
plural
  • externări
  • externărilor
vocativ singular
plural
esternare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

externare, externărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a externa. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi externa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.