expres³, ~ă [At: AR (1829), 82¹/17 / V: (îvr) esp~ a, sm / Pl: ~eși^[1], ~e și ~uri sn / E: fr exprès, lat expressus, (7) cf it espresso] 1 a (D. acțiunile, manifestările etc. oamenilor) Care este exprimat clar Si: lămurit, limpede. 2 a (D. caracterul oamenilor) Care este hotărât Si: ferm. 3 a (Îvr) Pronunțat. 4 a (Jur; îoc tacit) Formulat în termeni preciși. 5 sm (Înv) Curier care ducea scrisori sau mesaje urgente Si: ștafetă. 6 a (Șîs scrisoare ~ă, recomandată ~ă, colet ~) Care ajunge mai repede la destinație în schimbul unei suprataxe. 7 sns (Îs) Cafea ~ Cafea-filtru preparată la comandă. 8-9 sn, a (Șîs bufet ~) (Bufet) în care se servesc, foarte repede și la prețuri acceptabile, micul dejun, cina sau numai aperitive, gustări etc. corectat(ă)

expres¹, ~ă [At: CARAGIALE, D. VII, 273 / Pl: ~e a, ~uri sn / E: fr express] 1-2 sn, a (Tren) care se deplasează cu viteză mare și care se oprește numai în stațiile importante.

EXPRES¹, -Ă, expresuri, adj. n. și f. (Despre trenuri) Care merge cu viteză mare, oprindu-se numai în stațiile importante. V. rapid. La 11,30 pornesc cu trenul expres spre București, CARAGIALE, O. VII 273. ◊ (Substantivat, n.) Vapoare navigau pe mări pustii, spre porturi cu numiri fabuloase, expresuri țîșneau din tunele. C. PETRESCU, R. DR. 37. Scăpat în larg, între talazurile cu salcîmi, expresul fugea străpungînd noaptea cu trei ochi înroșiți. id. S. 33. ♦ (Despre scrisori, colete poștale etc.) Care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe. Scrisoare expresă. ◊ Loc. adv. Recomandat expres v. recomandat. – Pl. și: exprese.

EXPRES¹ s.n. Tren cu viteză mare pe parcurs și cu opriri numai în stațiile importante. [Pl. -suri, -se. / < fr., engl. express].

EXPRES² s.n. Restaurant, bar etc. cu serviciul rapid. ◊ Cafea expres = cafea-filtru preparată special pentru cel care o comandă. [< it. (caffè) espresso].

EXPRES², -Ă adj. tren ~ (și s. n.) = tren cu viteză mare pe parcurs și cu opriri numai în stațiile importante; scrisoare ~ă = scrisoare care ajunge rapid la destinație. (< fr., engl. express)

EXPRES¹ s. n. 1. restaurant, bar etc. cu serviciul rapid. 2. aparat pentru preparat cafea-filtru. (< fr. express)

expres a. bine determinat, formal: ordin expres. ║ adv. într’adins. ║ m. mesager însărcinat cu o misiune specială. ║ n. tren de călători cu mare viteză.

*exprés, -ă adj. (lat. ex-pressus, expres, lămurit, part. d. ex-primere, a exprima). Precis, formal: ordin expres, interzicere expresă. Special, de mare ĭuțeală, vorbind de trenurĭ și vapoare (d. engl. express, fr. express, care tot d. lat. expressus vine): tren, vapor expres. Subst. A pleca cu expresu. Adv. În mod expres, special: a interzice expres. – Mulțĭ zic expré adv. (fr. exprès) cu înț. de „special, într’adins”, ceĭa ce trebuĭe să se evite: a zice expré.

expres(o) ♦ 1. s.n.Aparat de preparat cafea ◊ „Cu același prilej s-a stabilit ca în marile restaurante și în principalele magazine alimentare ale Bucureștiului să se instaleze încă 35 de rotisoare, 50 de expresouri de cafea etc.” R.l. 11 IV 72 p. 20. ◊ „În ceea ce privește servitul cafelei, poate fi asigurat, de pildă, și prin folosirea unei instalații de tip «Expresso».” R.l. 18 III 82 p. 3. ♦ 2. adj. în sint. cafea expres Cafea preparată într-un aparat special, la vapori ◊ „[...] aceștia, la rândul lor, să le vândă sub formă de cafea «expreso» [...]” R.l. 12 XII 83 f.p.; v. și 18 III 82 p. 3 (din it. [caffe] espresso; cf. fr. express; PR 1950)

!expres³ (restaurant; tren) s. n., pl. expresuri

expres² s. n., pl. exprese

expres s. n., pl. exprese

expres

BUFET EXPRES s. (englezism) snack(-bar).