opțiuni

3 definiții pentru exceptat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exceptat1 sn [At: MDA ms / E: excepta] 1-2 Exceptare (1-2).

exceptat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) esc~ / Pl: ~ați, ~e / E: excepta] 1 Care este lăsat deoparte. 2 Care nu este cuprins. 3 Care nu este socotit. 4 Exclus. 5 Care face obiectul unei excepții de la o normă, o regulă. 6 Separat. 7 (Jur; rar) Obiectat. corectat(ă)

esceptat, ~ă a vz exceptat

Intrare: exceptat
exceptat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exceptat
  • exceptatul
  • exceptatu‑
  • exceptată
  • exceptata
plural
  • exceptați
  • exceptații
  • exceptate
  • exceptatele
genitiv-dativ singular
  • exceptat
  • exceptatului
  • exceptate
  • exceptatei
plural
  • exceptați
  • exceptaților
  • exceptate
  • exceptatelor
vocativ singular — —
plural — —
esceptat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esceptat
  • esceptatul
  • esceptatu‑
  • esceptată
  • esceptata
plural
  • esceptați
  • esceptații
  • esceptate
  • esceptatele
genitiv-dativ singular
  • esceptat
  • esceptatului
  • esceptate
  • esceptatei
plural
  • esceptați
  • esceptaților
  • esceptate
  • esceptatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)