8 definiții pentru examinat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
examinat1 sn [At: MDA ms / V: (înv) esa~, ~men~, eza~ / P: egz~ / Pl: ~uri / E: examina] (Rar) 1-4 Examinare (1-4).
examinat2, ~ă [At: STAMATI, D. / P: egza~ / V: (înv) esa~, ~men~, eza~ / Pl: ~ați, ~e / E: examina] 1-2 smf, a (Individ) care a fost supus unui examen (4) Si: (îvr) examenuit2 (1-2), examinăluit2 (1-2). 3-4 smf, a (Înv) (Individ) care a fost supus unui interogatoriu Si: (îvr) examenuit2 (3-4), examinăluit2 (3-4). 5 a (D. obiecte, ființe, fenomene) Care a fost supus unei cercetări amănunțite pentru a trage concluzii teoretice, pentru a stabili un diagnostic sau pentru a stabili compoziția unei substanțe. 6 (D. obiecte, persoane) Privit insistent.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esaminat1 sn vz examinat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
esaminat2, ~ă smf, a vz examinat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
examenat1 sn vz examinat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
examenat2, ~ă smf, a vz examinat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezaminat1 sn vz examinat1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ezaminat2, ~ă smf, a vz examinat2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |