14 definiții pentru escroacă
din care- explicative (5)
- morfologice (5)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ESCROC, -OACĂ, escroci, -oace, s. m. și f. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan. – Din fr. escroc.
ESCROC, -OACĂ, escroci, -oace, s. m. și f. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan. – Din fr. escroc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROC,-OACĂ, escroci, -oace, s. m. și f. Persoană necinstită care înșală pe alții și își însușește, prin manopere frauduloase, bunuri străine; șarlatan, pungaș, coțcar, potlogar. Tipătescu... nu vrea să susție candidatura escrocului de Cațavencu. GHEREA, ST. CR. I 353.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROC, -OACĂ s.m. și f. Pungaș, șarlatan. [< fr. escroc].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROC, -OACĂ s. m. f. pungaș, șarlatan. (< fr. escroc)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*escróc, -oácă s. (fr. escroc, d. it. scrocco, escrocherie). Pungaș, hoț care fură înșelînd, coțcar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
escroacă s. f., g.-d. art. escroacei; pl. escroace
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
escroacă s. f., g.-d. art. escroacei; pl. escroace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
escroacă s. f., g.-d. art. escroacei; pl. escroace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
escroc
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
escroc.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ESCROACĂ s. pungășoaică, șarlatancă, șnapancă. (Este o ~ notorie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESCROACĂ s. pungășoaică, șarlatancă, șnapancă. (Este o ~ notorie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCROC s. hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pârlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pârlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ESCROC s. hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan, (rar) pîrlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pîrlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e și ăsta!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
escroc, escrocisubstantiv masculin escroacă, escroacesubstantiv feminin
- 1. Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Tipătescu... nu vrea să susție candidatura escrocului de Cațavencu. GHEREA, ST. CR. I 353. DLRLC
-
etimologie:
- escroc DEX '09 DEX '98 DN