O definiție pentru esces (pl. escesuri)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ESCÉS s.n. v. exces.

Intrare: esces (pl. escesuri)
esces (pl. escesuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • esces
  • escesul
  • escesu‑
plural
  • escesuri
  • escesurile
genitiv-dativ singular
  • esces
  • escesului
plural
  • escesuri
  • escesurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)