9 definiții pentru emitanță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EMITANȚĂ, emitanțe, s. f. (Fiz.) Radianță. – Din fr. émittance.
EMITANȚĂ, emitanțe, s. f. (Fiz.) Radianță. – Din fr. émittance.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
emitanță sf [At: DEX / Pl: ~țe / E: fr emittence] (Fiz) Radianță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMITANȚĂ s.f. (Fiz.) Radianță. [Cf. fr. emittence, it. emittanza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMITÁNȚĂ s. f. radianță. (< fr. émittence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emitanță s. f., g.-d. art. emitanței; pl. emitanțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
emitanță s. f., g.-d. art. emitanței; pl. emitanțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emitanță s. f., g.-d. art. emitanței; pl. emitanțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EMITANȚĂ s. radianță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EMITANȚĂ s. (FIZ.) radianță. (~ este o mărime fotometrică.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: emitanță
emitanță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
emitanță, emitanțesubstantiv feminin
- 1. Radianță. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: radianță
etimologie:
- émittance DEX '09 DEX '98 DN