6 definiții pentru emasculat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

emasculat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: emascula] Emasculare (1).

emasculat2 am [At: CĂLINESCU, E. O. II, 60 / Pl: ~ați / E: emascula] (Rar; d. un bărbat) 1 Castrat. 2 Impotent.

EMASCULÁ, emasculez, vb. I. Tranz. (Rar) A castra. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni impotent. – Din fr. émasculer.

EMASCULÁ vb. I. tr. (Rar) A castra. ♦ tr., refl. A face, a deveni impotent. [< fr. émasculer].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

emasculá vb., ind. prez. 1 sg. emasculéz, 3 sg. și pl. emasculeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EMASCULÁ vb. v. castra, jugăni, scopi, steriliza.

Intrare: emasculat
emasculat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • emasculat
  • emasculatul
  • emasculatu‑
  • emascula
  • emasculata
plural
  • emasculați
  • emasculații
  • emasculate
  • emasculatele
genitiv-dativ singular
  • emasculat
  • emasculatului
  • emasculate
  • emasculatei
plural
  • emasculați
  • emasculaților
  • emasculate
  • emasculatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)