40 de definiții pentru după

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DÚPĂ prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. Îndărătul..., în dosul..., înapoia... După casă se află livada. 2. Mai departe de..., dincolo de... După grădina publică s-a oprit. 3. (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... Se ridică val după val.Loc. adv. Unul după altul = pe rând, în șir, succesiv. ◊ Expr. (În formule de politețe) După dumneavoastră! = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (Pop.) A da (o fată) după cineva = a mărita (o fată) cu cineva. 4. (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). Fuge după vânat.Expr. A se lua (sau a se ține etc.) după cineva (sau ceva) = a) a urmări pe cineva (sau ceva); b) a nu lăsa în pace pe cineva. 5. (Impr.) De pe. Ia un obiect după masă. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... Venea acasă după apusul soarelui.Loc. adv. (Și substantivat) După-amiază sau după-prânz, după-masă = în partea zilei care începe în jurul orei 12. După-amiaza sau după-masa = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. După aceea (sau aceasta, asta) = apoi, pe urmă. După toate... = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ♦ La capătul..., la sfârșitul..., odată cu împlinirea... S-a dus după o săptămână. ♦ Ca rezultat al... După multă muncă a reușit.Expr. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi foarte sărac. ♦ (În loc. conj.) După ce, introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. III. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... A plecat după propria lui dorință.Loc. conj. După cum (sau cât) = așa cum, precum. ◊ Expr. După cum se întâmplă = ca de obicei. A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). Dacă ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. A se lua după ceva (sau cineva) = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). 2. Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... Justețea propunerii se judecă după rezultate.Expr. După toate probabilitățile = probabil. 3. În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... După faptă și răsplată. 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. IV. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. Fuge după glorie. V. (Introduce un complement indirect) 1. (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) Tremura după bani. 2. (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) A-i părea rău după ceva. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. A preda o limbă după o anumită metodă. VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) Din partea... Văr după mamă. 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă. VIII. (În loc. conj.) După ce (că)... = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [Var.: (înv. și reg.) dúpre prep.] – Lat. de post.

du pp [At: COD. VOR.2 12/1 / V: depe, depre, ~pre / E: lat de post] 1 (Introduce un complement circumstanțial de loc) Exprimă poziția unui obiect, unei ființe etc. în raport cu un alt obiect, cu o altă ființă etc. printr-un raport de posterioritate După casă este livada. Si: înapoia, îndărătul. 2 Exprimă situarea la o anumită distanță în raport cu un reper Si: dincolo de, mai departe de... După grădina publică s-a oprit. 3 (În formule de politețe, în porunci, în comenzi etc.) Exprimă ideea de deplasare în urma cuiva După dumneavoastră... După mine!. 4 (Pop; îe) A da (o fată) ~ cineva A mărita o fată cu cineva. 5 (În repetiții) Exprimă ordinea unei succesiuni în spațiu Si: în urma..., pe urma... Se ridică val după val. 6 (Îlav) Unul ~ altul Succesiv. 7 (În repetiții) Exprimă ideea de acumulare prin succesiune A luat examen după examen. 8 (Introduce un complement circumstanțial de timp) Exprimă ideea de încadrare posterioară în raport cu o circumstanță temporală sau la sfârșitul unei perioade temporale Si: la capătul, la sfârșitul, o dată cu împlinirea După un răstimp întrebă... S-a dus după o săptămână. 9 Exprimă ideea de succesiune în timp într-o anumită ordine După el au mai intrat două persoane. Si: în urma..., trecând de... 10 Exprimă ideea de producere a unui efect ca urmare a unei circumstanțe desfășurate în timp Drumul se blocase după atâtea ploi. 11-12 (Îc; îlav) ~-amiază (sau -prânz, -masă) (În) partea a doua a zilei. 13 (Îlav) ~-amiaza (sau -masa) Aproape în fiecare zi în cursul după-amiezii (11). 14 (Îlav) ~ aceea (sau aceasta, asta) Apoi. 15 (Îlav) ~ toate Pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. 16 Exprimă ideea de conformare la un anumit model Face pictură după natură. 17 Exprimă ideea de acomodare la un anumit impuls interior etc. Si: în conformitate cu..., la fel cu..., potrivit cu... A acționat după propriul plac. 18 (Introduce un atribut care arată originea, descendența) Exprimă ideea de succesiune genealogică Si: despre (5), din (12), dinspre (3) îmi e văr după mamă. 19 (Introduce un complement circumstanțial de scop) Exprimă o dorință puternică de a realiza un anumit scop, de a poseda un anumit obiect etc. Fuge după glorie. 20 (Introduce un complement indirect) Arată ființa (sau lucrul) pe care cineva o (îl) dorește cu pasiune Tremura după bani. 21 (Introduce un complement indirect) Arată motivul sau cauza care produce acțiunea A-i părea rău după ceva. 22 (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Arată metoda cu ajutorul căreia pot fi obținute anumite rezultate Si: prin Predă franceza după o metodă modernă. 23 (Îlv) A se lua (sau a se ține etc.) ~ cineva (sau ceva) A urmări pe cineva (sau ceva). 24 (Îal) A nu lăsa în pace pe cineva din dorința de a interacționa cu acea persoană. 25 (Îal) A imita pe cineva (sau ceva). 26 Exprimă ideea de justificare a unei atitudini, a unei stări, a unei decizii (în conformitate cu anumite criterii luate în considerație) Si: având în vedere..., luând în considerație..., ținând seama de... După năframă am recunoscut-o. 27 Exprimă ideea de justificare a unui act de justețe Si: în proporția în care..., în raport cu..., pe măsură... Justețea propunerii se judecă după rezultate. După faptă și răsplată. 28 (După un abstract verbal) Indică obiectul acțiunii Adaptare după o nuvelă. 29 (Îlc; introduce o propoziție circumstanțială de timp) ~ ce () Arată că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din regentă După ce că e prost, mai e și fudul.[1] 30 (Îal) Exprimă ideea de adăugare a unei acțiuni la alta Si: în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... După ce mănâncă, se culcă.[2] 31 (Îlc) ~ cum (sau cât) Precum. 32 (Îe) ~ cum se întâmplă Ca de obicei. 33 (Imp) De pe Ia cana după masă. 34 Ca rezultat al... După scandal a fost demis. 35 (Pop; îe) A nu avea (nici) ~ ce bea apă A fi foarte sărac. 36 (Pop; îe) A se da ~ cineva A căuta să fie la fel cu cineva. 37 (Pop; îae) A se acomoda cu cineva. 38 (Pop; îe) A se lua ~ capul cuiva (sau capul său) A urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). 39 (Îe) Dacă ar fi ~ mine Dacă ar depinde de mine. 40 (Îlav) ~ toate probabilitățile Probabil.

  1. Exemplul se potrivește la sensul 30 raduborza
  2. Exemplul se potrivește la sensul 29 raduborza

DÚPĂ prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. Îndărătul..., în dosul..., înapoia... După casă se află livada. 2. Mai departe de..., dincolo de... După grădina publică s-a oprit. 3. (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... Se ridică val după val.Loc. adv. Unul după altul = pe rând, în șir, succesiv. ◊ Expr. (În formule de politețe) După dumneavoastră! = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (Pop.) A da (o fată) după cineva = a mărita (o fată) cu cineva. 4. (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). Fuge după vânat.Expr. A se lua (sau a se ține etc.) după cineva (sau ceva) = a) a urmări pe cineva (sau ceva); b) a nu lăsa în pace pe cineva. 5. (Impr.) De pe. Ia un obiect după masă. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... Venea acasă după apusul soarelui.Loc. adv. (Și substantivat) După-amiază sau după-prânz, după-masă = în partea zilei care începe în jurul orei 12. După-amiaza sau după-masa = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. După aceea (sau aceasta, asta) = apoi, pe urmă. După toate... = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ♦ La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... S-a dus după o săptămână. ♦ Ca rezultat al... După multă muncă a reușit.Expr. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi foarte sărac. ♦ (În loc. conj.) După ce, introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. III. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... A plecat după propria lui dorință.Loc. conj. După cum (sau cât) = așa cum, precum. ◊ Expr. După cum se întâmplă = ca de obicei. A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). Dacă ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. A se lua după ceva (sau cineva) = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). 2. Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... Justețea propunerii se judecă după rezultate.Expr. După toate probabilitățile = probabil. 3. În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... După faptă și răsplată. 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. IV. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. Fuge după glorie. V. (Introduce un complement indirect) 1. (Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) Tremura după bani. 2. (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) A-i părea rău după ceva. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. A preda o limbă după o anumită metodă. VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) Din partea... Văr după mamă. 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă. VIII. (În loc. conj.) După ce (că)... = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [Var.: (înv. și reg.) dúpre prep.] – Lat. de post.

DÚPĂ prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Arată că un lucru se află dincolo de alt lucru, în raport cu poziția observatorului) a) Îndărătul..., în dosul..., înapoia... După storuri, capete ciudate Vor să vadă noul trecător. BENIUC, V. 59. Soarele se cufundase după cîmpiile depărtate. SADOVEANU, D. P. 127. După pînza de painjăn doarme fata de-mpărat. EMINESCU, O. I 79. ◊ Loc. prep. De după = dindărătul..., din dosul..., dinapoia... De la ușă și de după stîlpi și de sub mese se auzea strigîndu-se: «Gore, Gorică!». M. I. CARAGIALE, C. 141. Luna scoțînd capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminînd pămîntul. CREANGĂ, P. 56. Pe după = pe dinapoia..., pe dindărătul... Cuprinsă de un fel de grabă, Penelopa trecu pe după far. BART, E. 251. Soarele sfințea pe după dealuri. MACEDONSKI, O. III 9. ◊ Loc. adv. (Regional) După masă = la masă; p. ext. în capul mesei, la loc de cinste. El cinează după masă, Eu suspin pe după casă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 173. ◊ Expr. A ține (sau a lua, a prinde, a cuprinde pe cineva) de (sau pe) după cap (sau gît, grumaz) = a cuprinde cu brațul (sau cu brațele) grumazul cuiva; fig. a îmbrățișa pe cineva. Soacra-mare te-a cuprins de după grumaz, te-a sărutat. SADOVEANU, P. M. 24. Trecea un feciorandru cu o fetișoară, ținîndu-să pe după cap. RETEGANUL, P. I 38. Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gît. EMINESCU, O. I 55. A se ascunde (sau a se da) după deget v. deget. A pune (ceva) după ureche v. ureche. b) Mai departe de..., dincolo de... Școala se găsește imediat după grădina publică. Prima stație după Sinaia e Poiana Țapului.Eu frați n-am avut; surorile mele au rămas departe încolo, după alți munți. SADOVEANU, B. 109. 2. (Exprimă un raport de succesiune stabilit între lucruri sau ființe, uneori o aglomerare de elemente de același fel) În urma..., pe urma... Vino după mine.Val după val, infanteria germană căzu. CAMILAR, N. I 241. Unde te visezi, de umbli cu porci după tine? CREANGĂ, P. 83. Țară după țară drum de glorie-i deschid. EMINESCU, O. I 144. Armăsarul lui, frumos împodobit cu toate armele sale, urma după coșciug. BĂLCESCU, O. II 260. ◊ Loc. adv. Unul după altul = succesiv, pe rînd, în șir, dupăolaltă. Bău trei pahare, unul după altul. ◊ (După verbe ca «a trage», «a tîrî» etc.) Copilul trage sania după el. (Într-o exprimare figurată) M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234. ◊ Expr. (Formulă eliptică de politețe) După dumneavoastră! = în urma dumneavoastră. Poftiți înăuntru. – După dumneavoastră! (Popular) A se duce după cineva v. duce. A da (o fată) după cineva = a mărita (o fată) cu cineva. Împăratul... a făcut sfat și a găsit cu cale să deie fata după feciorul moșneagului. CREANGĂ, P. 85. Maică, lucră ce-i lucra, După urît nu mă da. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. 3. (Cu nuanță finală, după verbe ale mișcării) a) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, spre a-l prinde etc.). Cîinele a fugit o bucată de drum după ei, apoi s-a întors să se culce de-a curmezișul pragului. C. PETRESCU, S. 44. Unchiul Petrică și tanti Matilda aleargă și ei după mama. SAHIA, N. 52. Văzură un porc mistreț mare fugind și un vînător alergînd după dînsul. ISPIRESCU, L. 140. Cine aleargă după doi iepuri nu prinde nici unul.Expr. A se lua după cineva = a urmări pe cineva pas cu pas; fig. a urma, a imita pe cineva. A se ține după cineva = a se ține de capul cuiva, a nu slăbi pe cineva. Se ține după mine ca scaiul. b) În urma sau pe urma unei ființe sau a unui lucru (spre a-l păzi sau spre a-l îngriji). Mama toată ziua umblă după frate-meu, că e bolnav. c) În urma unui lucru (în scop de orientare). Dihania de lup adulmecă și vine după fum. CREANGĂ, P. 131. 4. (Popular) De pe. Ia-mă-n poală și-mi dă flori: Rujulițe și bujori După dalbii-ți obrăjori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 103. II. (Introduce un complement circumstanțial de timp) 1. (Arată că a trecut un moment, un eveniment, un răstimp) În urma..., trecînd... După cîțiva ani, văzînd că nu mai vine feciorul așteptat... măria-sa a chemat pe filozofii săi de taină și s-a sfătuit cu ei ce să facă. SADOVEANU, D. P. 8. Venea acasă după apusul soarelui. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 40. Mai dă-mi, voinice, răgaz Pînă joi după ispas. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62. După ploaie, căciulă de oaie, se spune despre ceva nepotrivit cu o anumită situație, inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. După-amiază sau după-prînz sau după-masă = în partea zilei de la ora 12 sau de la ora prînzului înainte. Am să caut eu s-o văd... După-masă, pe la 4. CAMIL PETRESCU, T. III 47. După-prînz zmeul duse pe Făt-Frumos în cămara cu armele. ISPIRESCU, L. 21. (Substantivat) A tăcut toată după-amiaza. C. PETRESCU, Î. II 50. Îi plăceau colțurile ascunse, umbra liniștită a pomilor din grădină, unde se ducea să citească după-prînzurile. BASSARABESCU, V. 17. Am petrecut amîndoi o după-amiază de fericiri. IBRĂILEANU, A. 21. ◊ Loc. adv. După aceea sau după aceasta sau după asta = apoi, pe urmă. Și-au tăcut după aceea, mult, unul în fața celuilalt. CAMILAR, N. I 23.Bea apoi și ea pe fugă. Merge iarăși după asta La copil și-i dă să sugă. COȘBUC, P. I 222. Îndată după aceea am încălecat iute pe-o șa și-am venit de v-am spus povestea așa. CREANGĂ, P. 34. La vro cîteva zile după aceasta, împăratul arată spînului niște pietre scumpe. id. ib. 216. (În corelație cu adverbele «întîi», «la început» etc.) Întîi munca și după aceea odihna. (Alternînd cu alte adverbe sinonime) O vede... rîdicîndu-se în văzduh, apoi înălțîndu-se tot mai sus, și după aceea n-o mai zări de fel. CREANGĂ, P. 192. ◊ Expr. După toate = pe lîngă toate (neajunsurile), ca vîrf la toate. După toate, a mai și pierdut cartea. ♦ (În legătură cu cuvinte și propoziții care exprimă durata stării sau acțiunii anterioare) La capătul..., la sfîrșitul... După o săptămînă de moină, vremea s-a asprit. SADOVEANU, P. M. 227. După vrun ceas de ședere, sare de pe cuibari, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? NEGRUZZI, S. I 138. ♦ (Arată că un fapt este urmarea altuia sau este în strînsă legătură cu altul) În urma..., ca rezultat al... Bătrîni, de mult răsuflați, deveneau mari strategi după al doilea pahar de alcool. CAMILAR, N. I 418. După multă trudă și buimăceală... dă de un heleșteu. CREANGĂ, P. 46. După o îndelungată suferire, în sfîrșit, Ipolit a murit. NEGRUZZI, S. I 65. ◊ Expr. A nu avea (nici) după ce bea apă = a nu avea ce mînca, a fi sărac lipit. Erau atît de săraci, încît n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau. ISPIRESCU, L. 174. 2. (În loc. conj.) După ce, introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătînd că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. După ce șterse gura bidonului cu palma, îl întinse babei lui Cîrjă. CAMILAR, N. I 216. După ce s-a sfîrșit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor. CREANGĂ, P. 5. După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 246. După ce leul moare, mulți se găsesc să-l jupoaie. ◊ (În corelație cu unele adverbe de timp sau de mod) După ce se împlinesc trei ani în capăt, iar pornește. CREANGĂ, P. 313. După ce răstorni carul, atunci găsești drumul cel bun. III. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. (Complementul indică în conformitate cu ce se realizează o anumită acțiune) a) Potrivit cu..., în conformitate cu..., conform cu...; la fel cu... Haine croite după măsură.Gavrilă Țonțoroi e poet născut, pur și simplu; el improvizează la minut după îmboldirile inimei. HOGAȘ, DR. II 186. După propria lor voie să ne ducă unde repezi. EMINESCU, O. I 155. După datinile țării să cinstim pe Întîi Mai. BELDICEANU, P. 54. ◊ După lege = în conformitate cu legea; pe drept, în mod legal, legitim. Sînt căsătoriți după lege.Doar nu te-ai fi socotind stăpînul?După lege sînt. DAVIDOGLU, O. 57. După plac = așa cum îi place, cum găsește (cineva) de cuviință; în mod arbitrar. Va putea, în sfîrșit să cumpere locul... să-și înmulțească cotețele după plac. MACEDONSKI, O. III 53. După toate regulile artei = exact cum trebuie, cum scrie la carte. După părerea mea sau după mine = judecînd ca mine, privind lucrurile așa precum cred. După mine, nu ai procedat just. ◊ (Întărit prin «întocmai») Făcu întocmai după sfatul tatălui său.Loc. conj. După cum sau după cît = așa cum, precum, pe cît. După cum se vede, ciobanul este străin. ISPIRESCU, L. 298. Maică-sa fu nevoită să-i facă acea turtă de merinde, după cum au fost cerut-o el. SBIERA, P. 132. Nici cuminte nu sînt, după cît văd eu acum. CREANGĂ, P. 157. Să-mi dea ajutor la trebi, după cît îl ajută puterea. id. A. 13. ◊ După cum se întîmplă (în)totdeauna = ca de obicei. După cum se întîmplă totdauna... la mese de așa fel, ciorba de potroace fu lipăită în zgomotul buzelor și lingurilor. MACEDONSKI, O. III 10. ◊ Expr. A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva, a urma pe cineva, a se acomoda cu cineva. Eu gîndesc că s-a da după mine și s-a face și ea bună. CREANGĂ, P. 164. A se da (sau a se lăsa) după păr = a se supune orbește, a ceda. În sfîrșit toți trebuiră să se dea după păr și să facă pe placul bătrînei. La TDGR. Dacă (sau cînd) ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. Pe cînd hotărăști ziua plecării? – Cînd ar fi după mine, și mîine. ISPIRESCU, L. 319. A-și întoarce mantaua după vînt v. manta. A se lua după ceva = a urma, a imita, a copia ceva. Luîndu-se după croiala unor palaturi întortocheate ce văzuse el în Egipet... puse de scobi într-un munte de cremene, ce era acolo, un sălaș. ISPIRESCU, U. 116. A se lua după capul cuiva = a asculta, a urma sfatul cuiva, a nu face după propria sa judecată. M-am luat după capul tău cel sec și m-am dus pe coclauri. CREANGĂ, P. 84. b) Ținînd seamă de..., avînd în vedere... Clorul se recunoaște după culoarea sa galbenă-verzuie și după mirosul său înțepător.Munca se vede după rezultat. CAMIL PETRESCU, T. II 437. Îi trăsni în cap lui Dănilă că el ar fi bun de călugăr, după vorbele frăține-său. CREANGĂ, P. 48. Nefiind cineva fizionomist putea... să-l boteze de nătărău, după căutătura cea speriată. NEGRUZZI, S. I 17. ◊ A judeca după aparențe = a judeca ținînd seama de înfățișarea aparentă (adeseori înșelătoare) a lucrurilor. După toate aparențele = ținînd seama de felul cum se înfățișează lucrurile. După toate probabilitățile = cu toată probabilitatea, probabil. 2. (Cu nuanță comparativă) În raport cu..., pe măsura..., în proporție cu... Locotenent Canțîr, dumnezeu să-ți plătească după faptă! CAMILAR, N. I 230. Doamne! doamne! zise Moțoc căzînd în genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre! NEGRUZZI, S. I 140. După faptă și răsplată. 3. (Arată raportul de asemănare dintre model și copia lui) Avînd ca model sau ca exemplu... Tablou pictat după natură. ◊ (Fiind vorba de comportări, de acțiuni) Toate fetele și mama Catrina se porniră la cîntat după ea. BUJOR, S. 33. IV. (Introduce un complement circumstanțial de scop) 1. (După verbe ca «a merge», «a umbla», «a porni», «a alerga», «a goni», «a trimite» etc., circumstanțialul arătînd persoana sau obiectul pe care le caută cineva spre a și le procura, spre a le aduce) Am venit după Boculei și după domlocotenent Vieru. CAMILAR, N. I 140. O pocitanie de om umbla cu arcul după vînat paseri. CREANGĂ, P. 244. Am trimis după doctor. NEGRUZZI, S. I 62. (Cu elipsa verbului) Ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară. CREANGĂ, P. 283. ◊ A întinde mîna (sau mîinile) după (cineva sau ceva) = a întinde mîna (sau mîinile) ca să prindă pe cineva sau ceva. Și-a întins mîinile după floare. Dar spinii florii l-au respins. ISAC, O. 189. 2. (În sens mai abstract, cu referire la treburi, afaceri etc.) Eram la București, după treburi. SEBASTIAN, T. 251. Băietul... îmbucă răpede ce îmbucă și-apoi se duce după trebi. CREANGĂ, P. 153. Moșneagul porni la tîrg după tîrguieli. ȘEZ. V 65. ◊ A striga după ajutor = a cere ajutor. V. (Introduce un complement indirect) 1. a) (După verbe ca «a umbla», «a fi ahtiat», «a fi lacom» etc., arată ființa sau lucrul pe care cineva îl dorește cu pasiune) Le lăsa gura apă la toți după o așa bucățică. ISPIRESCU, L. 213. Lega paraua cu zece noduri și tremura după ban. CREANGĂ, P. 3. b) (După verbe ca «a muri», «a se topi», «a fi nebun» etc., arătînd persoana iubită cu patimă sau persoana ori lucrul față de care cineva are o deosebită slăbiciune) Se topea de dor după fiul său. ISPIRESCU, L. 126. Fetei și lui Ipate au început a li sfîrîi inima unul după altul. CREANGĂ, P. 167. De la noi a treia casă Este-o fată ș-o nevastă... După fată mă topesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 394. ◊ A-și întoarce capul (sau a se întoarce, a se înturna) după cineva sau ceva = a-și întoarce capul sau a se întoarce (în timpul mersului) spre a privi pe cineva sau ceva (care atrage atenția, interesul sau admirația). Mîndră, mîndruleana mea, După fața ta de doamnă Lumea-ntreagă se întoarnă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14. (Neobișnuit) A întreba după cineva = a întreba de cineva, a-și manifesta interesul față de cineva. Frumoasă copiliță! eu voi pleca din lume Și după mine nimeni nu va mai întreba. BOLINTINEANU, O. 206. 2. (Cu nuanță cauzală; după verbe ca «a plînge», «a suspina», «a ofta» sau după expresii ca «a-i părea rău», «a purta doliu» etc., arătînd de cele mai multe ori motivul, cauza din care se produce acțiunea) Începe a se scărmăna de cap și a plînge cu amar după frățiorii săi. CREANGĂ, P. 25. Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. Spune-mi, bade, spune-mi, zău, Pare-ți după mine rău? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. A preda o limbă străină după o anumită metodă. Lăutarii cîntă după auz, nu după note.S-a-ntins poporul adunat Să joace-n drum după tilinci. COȘBUC, P. I 57. VII. (Introduce un atribut) a) (Arată originea, descendența) Din partea... Văr după mamă. b) (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă a lui Cehov. VIII. (Leagă două propoziții copulative, arătînd adăugarea unui fapt la alt fapt; numai în loc. conj.) După ce (că)... = în afară de faptul că..., pe lîngă că..., nu-i destul că... Să-ți mai port grija!... După ce că sînt bolnavă. CAMIL PETRESCU, T. II 73. Viespea, după ce miere nu face, mai și împunge. POP. – Variante: (regional) dúpe (DELAVRANCEA, H. T. 86), (învechit) dúpre (NEGRUZZI, S. I 305) prep.

DUPĂ prep. 1) (exprimă un raport spațial) În spatele; în urma; dincolo de. A dispărut după deal. 2) (exprimă un raport temporal de posterioritate) Pleacă după amiază.An după an în fiecare an. 3) (exprimă un raport modal) Conform cu; în conformitate cu; potrivit cu. A face după toate regulile. 4) (exprimă un raport final) A plecat după material de construcție. 5) (exprimă un raport instrumental) L-a recunoscut după vorbă. 6) (exprimă un raport de provenienfă) Rudă după mamă. 7) (exprimă un raport completiv) Se duce în vânt după el. /<lat. de post

după prep. 1. exprimă o relațiune în timp sau în spațiu: veniți după mine; 2. îndărăt: se ascunde după casă; 3. pentru: mor după tine; 4. în proporțiune, în raport cu: după lucru și plată. [Lat. DE POST].

dúpă și (Munt. Pop.) dépă (lat. pe-post, după, apoĭ; it. dopo, pv. depos, fr. depuis, pd. depois). Pe urmă, înapoĭa cuĭva: venițĭ după mine, venițĭ de după zid, stațĭ după zid. Peste: după zece anĭ. Conform formeĭ, vorbeĭ, păreriĭ, științeĭ, gustuluĭ cuĭva: după scripturĭ, poezie imitată după cutare; pictură după natură, după fantezie (V. de 1); după mine, e maĭ bine să nu vă ducețĭ; lumea se îmbracă după Paris. În proporțiune, în raport: după cum (saŭ numaĭ: cum) îțĭ veĭ așterne, așa veĭ dormĭ (Prov); după lucru (adică: după cum e lucru), și plata. Pentru: om vițios moare (adică de dor, de poftă) după o țigară. A te uĭta după cineva, a te uĭta la ceva care se mișcă. A alerga după ceva, a urmărĭ ceva: alerg și eŭ după o pîne (ca să cîștig o pîne). Munt. De pe: dă-mĭ paharu după masă. A-țĭ da fata după cineva, a o mărita cu cineva. A te lua după cineva, a merge după el și (fig.) a-l imita, a face ce zice el. După ce e slută, o maĭ cheamă și Vlada, fiind slută, maĭ are și un nume urît; avînd deja un defect, i s’a adăugat și altu. – În vest (Ban. Olt.) dupe, vechĭ dupre (din de și pe), de pe: dupe fața pămîntuluĭ; după: dupe cum s’a văzut.

DÚPRE prep. v. după.

după-rás s. n. (cosm.) Loțiune folosită de bărbați după ce s-au ras ◊ „Loțiunea preras electric și după-ras «Herba» lipsește de luni de zile.” R.l. 18 VI 84 p. 5 (calc după fr. après-rasage; cf. engl. after-shave)

tele-după-amiáză (duminicálă) s. f. Programul de televiziune al după-amiezei ◊ „Inițiativa diversificării tele-după-amiezelor duminicale, astfel încât ele să răspundă unor preferințe cât mai variate și să ofere posibilitatea opțiunii, este binevenită.” Cont. 25 VII 75 p. 5. ◊ „«Linia maritimă Onedin» [...] constituie centrul de atracție și interes al tele-după-amiezelor noastre duminicale.” Cont. 8 XII 78 p. 11 (din tele-1 + după amiază [duminicală])

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+după amia (după miezul zilei) (desp. -mia-) prep. + s. f. (După amiază urmează înserarea.)

+după masa prep. + s. f. art. (~ de prânz etc.)

!după ma (după prânz/cină) prep. + s. f. (~ bea un digestiv.) corectată

+până pe du prep. + prep. + prep.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DÚPĂ prep., adv. 1. prep. (local) dinapoia, dindărătul, înapoia, îndărătul. (~ casă se află...) 2. prep. (temporal) cu, de. (Zi ~ zi.) 3. prep. (temporal) peste. (S-a întors ~ un ceas.) 4. adv. (modal) conform, potrivit. (A lucrat ~ plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsă lacrimi ~ copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin, printru. (Predă o limbă ~ o anumită metodă.) 7. prep. (indică o relație de rudenie) dinspre, (înv.) despre. (Văr ~ mamă.) 8. prep. apud. (Coresi, ~ apud Iorga.)

DU prep., adv. 1. prep. (local) dinapoia, dindărătul, înapoia, îndărătul. (~ casă se află...) 2. prep. (temporal) cu, de. (Zi ~ zi.) 3. prep. (temporal) peste. (Vine ~ un ceas.) 4. adv. (modal) conform, potrivit. (A lucrat ~ un plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsă lacrimi ~ copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin, printru. (Predă o limbă ~ o anumită metodă.) 7. prep. (indică o relație de rudenie) dinspre, (înv.) despre. (Văr ~ mamă.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

după prep.1. În urma (exprimă succesiunea în timp). – 2. În urmă, în spate (exprimă succesiunea în spațiu). – 3. Pentru (exprimă obiectivul acțiunii). – 4. Prin (exprimă mijlocul sau instrumentul). – 5. După, conform (exprimă o identitate). – Mr. după, dupu, dipă, megl. dipu, istr. dupę. Lat. de post (Diez, I, 326; Pușcariu 559; Densusianu, Hlr., I, 172; Candrea-Dens., 1425), cf. it. dopo. În limbajul curent se confundă uneori cu de pe, ceea ce a produs forma hibridă dupre „de” sau de peste, cu var. incorecte dupe și după. Cf. Moser, 424-25.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÁPRÈS MOI (APRÈS NOUS) LE DÉLUGE (fr.) după mine (după noi) potopul – Cuvinte atribuite marchizei de Pompadour și lui Ludovic al XV-lea. Îmbinare de egoism profund și nepăsare pentru soarta generațiilor viitoare.

DUPRÉ [düpré], Marcel (1886-1971), organist și compozitor francez. Prof. la Conservatorul din Paris. Lucrări religioase și muzică pentru orgă.

POST HOC, ERGO PROPTER HOC (lat.) după aceasta, deci din cauza aceasta – Sofism care constă în stabilirea legăturii cauzale între două evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni în timp.

POST MORTEM, NIHIL EST (lat.) după moarte nu e nimic – Seneca, „Troades”, 397.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

după adv. perioada de după 22 decembrie 1989.

după cât mă taie capul expr. din câte înțeleg eu, după cum cred eu.

după chipul și asemănarea cuiva expr. asemănător cu cineva.

după cum bate vântul expr. în funcție de context / de conjunctură.

după placul / pofta inimii expr. cum dorești, cum îți place.

Intrare: după
după prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • du
  • dup‑
dupre prepoziție
prepoziție (I12)
  • dupre
prepoziție (I12)
  • dupe
prepoziție (I12)
  • dupu
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duprepoziție

  • 1. Introduce un complement circumstanțial de loc. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. Îndărătul..., în dosul..., înapoia... DEX '09 DLRLC
      • format_quote După casă se află livada. DEX '09
      • format_quote După storuri, capete ciudate Vor să vadă noul trecător. BENIUC, V. 59. DLRLC
      • format_quote Soarele se cufundase după cîmpiile depărtate. SADOVEANU, D. P. 127. DLRLC
      • format_quote După pînza de painjăn doarme fata de-mpărat. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune prepozițională De după = dindărătul..., din dosul..., dinapoia... DLRLC
        • format_quote De la ușă și de după stîlpi și de sub mese se auzea strigîndu-se: «Gore, Gorică!». M. I. CARAGIALE, C. 141. DLRLC
        • format_quote Luna scoțînd capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminînd pămîntul. CREANGĂ, P. 56. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune prepozițională Pe după = pe dinapoia..., pe dindărătul... DLRLC
        • format_quote Cuprinsă de un fel de grabă, Penelopa trecu pe după far. BART, E. 251. DLRLC
        • format_quote Soarele sfințea pe după dealuri. MACEDONSKI, O. III 9. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială regional După masă = la masă. DLRLC
        • format_quote El cinează după masă, Eu suspin pe după casă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 173. DLRLC
      • chat_bubble A ține (sau a lua, a prinde, a cuprinde pe cineva) de (sau pe) după cap (sau gât, grumaz) = a cuprinde cu brațul (sau cu brațele) grumazul cuiva: DLRLC
        • format_quote Soacra-mare te-a cuprins de după grumaz, te-a sărutat. SADOVEANU, P. M. 24. DLRLC
        • format_quote Trecea un feciorandru cu o fetișoară, ținîndu-să pe după cap. RETEGANUL, P. I 38. DLRLC
        • format_quote Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gît. EMINESCU, O. I 55. DLRLC
      • chat_bubble A se ascunde (sau a se da) după deget. DLRLC
      • chat_bubble A pune (ceva) după ureche. DLRLC
    • 1.2. Mai departe de..., dincolo de... DEX '09 DLRLC
      • format_quote După grădina publică s-a oprit. DEX '09
      • format_quote Școala se găsește imediat după grădina publică. Prima stație după Sinaia e Poiana Țapului. DLRLC
      • format_quote Eu frați n-am avut; surorile mele au rămas departe încolo, după alți munți. SADOVEANU, B. 109. DLRLC
    • 1.3. (Exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Se ridică val după val. DEX '09
      • format_quote Vino după mine. DLRLC
      • format_quote Val după val, infanteria germană căzu. CAMILAR, N. I 241. DLRLC
      • format_quote Unde te visezi, de umbli cu porci după tine? CREANGĂ, P. 83. DLRLC
      • format_quote Țară după țară drum de glorie-i deschid. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
      • format_quote Armăsarul lui, frumos împodobit cu toate armele sale, urma după coșciug. BĂLCESCU, O. II 260. DLRLC
      • format_quote Copilul trage sania după el. DLRLC
      • format_quote figurat M-am deprins a tîrî după mine o viață ticăloasă. CREANGĂ, P. 234. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune adverbială Unul după altul = pe rând, în șir. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Bău trei pahare, unul după altul. DLRLC
      • chat_bubble (În formule de politețe) După dumneavoastră! = (vin și eu) în urma dumneavoastră! DEX '09 DLRLC
        • format_quote Poftiți înăuntru. – După dumneavoastră! DLRLC
      • chat_bubble popular A se duce după cineva. DLRLC
      • chat_bubble popular A da (o fată) după cineva = a mărita (o fată) cu cineva. DEX '09 DLRLC
        sinonime: mărita
        • format_quote Împăratul... a făcut sfat și a găsit cu cale să deie fata după feciorul moșneagului. CREANGĂ, P. 85. DLRLC
        • format_quote Maică, lucră ce-i lucra, După urît nu mă da. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 274. DLRLC
    • 1.4. (Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Fuge după vânat. DEX '09
      • format_quote Cîinele a fugit o bucată de drum după ei, apoi s-a întors să se culce de-a curmezișul pragului. C. PETRESCU, S. 44. DLRLC
      • format_quote Unchiul Petrică și tanti Matilda aleargă și ei după mama. SAHIA, N. 52. DLRLC
      • format_quote Văzură un porc mistreț mare fugind și un vînător alergînd după dînsul. ISPIRESCU, L. 140. DLRLC
      • format_quote Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul. DLRLC
      • format_quote Mama toată ziua umblă după frate-meu, că e bolnav. DLRLC
      • 1.4.1. În urma unui lucru (în scop de orientare). DLRLC
        • format_quote Dihania de lup adulmecă și vine după fum. CREANGĂ, P. 131. DLRLC
      • chat_bubble A se lua (sau a se ține etc.) după cineva (sau ceva) = a urmări pe cineva (sau ceva). DEX '09 DLRLC
        sinonime: urmări
      • chat_bubble A se lua (sau a se ține etc.) după cineva (sau ceva) = a nu lăsa în pace pe cineva. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Se ține după mine ca scaiul. DLRLC
    • 1.5. impropriu De pe. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ia un obiect după masă. DEX '09
      • format_quote Ia-mă-n poală și-mi dă flori: Rujulițe și bujori După dalbii-ți obrăjori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 103. DLRLC
  • 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... DEX '09 DLRLC
    • format_quote După cîțiva ani, văzînd că nu mai vine feciorul așteptat... măria-sa a chemat pe filozofii săi de taină și s-a sfătuit cu ei ce să facă. SADOVEANU, D. P. 8. DLRLC
    • format_quote Venea acasă după apusul soarelui. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 40. DLRLC
    • format_quote Mai dă-mi, voinice, răgaz Pînă joi după ispas. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62. DLRLC
    • 2.1. După ploaie, căciulă de oaie, se spune despre ceva nepotrivit cu o anumită situație, inutil, fără rost. DLRLC
    • 2.2. La capătul..., la sfârșitul..., odată cu împlinirea... DEX '09 DLRLC
      • format_quote S-a dus după o săptămână. DEX '09
      • format_quote După o săptămînă de moină, vremea s-a asprit. SADOVEANU, P. M. 227. DLRLC
      • format_quote După vrun ceas de ședere, sare de pe cuibari, cotcodăcind. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
      • format_quote Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
    • 2.3. Ca rezultat al... DEX '09 DLRLC
      • format_quote După multă muncă a reușit. DEX '09
      • format_quote Bătrîni, de mult răsuflați, deveneau mari strategi după al doilea pahar de alcool. CAMILAR, N. I 418. DLRLC
      • format_quote După multă trudă și buimăceală... dă de un heleșteu. CREANGĂ, P. 46. DLRLC
      • format_quote După o îndelungată suferire, în sfîrșit, Ipolit a murit. NEGRUZZI, S. I 65. DLRLC
      • chat_bubble A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi foarte sărac. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Erau atît de săraci, încît n-aveau după ce bea apă. Nici tu casă, nici tu masă, nimic, nimic, dară nimic n-aveau. ISPIRESCU, L. 174. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială După aceea (sau aceasta, asta) = pe urmă. DEX '09 DLRLC
      sinonime: apoi
      • format_quote Și-au tăcut după aceea, mult, unul în fața celuilalt. CAMILAR, N. I 23. DLRLC
      • format_quote Bea apoi și ea pe fugă. Merge iarăși după asta La copil și-i dă să sugă. COȘBUC, P. I 222. DLRLC
      • format_quote Îndată după aceea am încălecat iute pe-o șa și-am venit de v-am spus povestea așa. CREANGĂ, P. 34. DLRLC
      • format_quote La vro cîteva zile după aceasta, împăratul arată spînului niște pietre scumpe. CREANGĂ, P. 216. DLRLC
      • format_quote Întâi munca și după aceea odihna. DLRLC
      • format_quote O vede... rîdicîndu-se în văzduh, apoi înălțîndu-se tot mai sus, și după aceea n-o mai zări de fel. CREANGĂ, P. 192. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială După toate... = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote După toate, a mai și pierdut cartea. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune conjuncțională După ce, introduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. DEX '09 DLRLC
      • format_quote După ce șterse gura bidonului cu palma, îl întinse babei lui Cîrjă. CAMILAR, N. I 216. DLRLC
      • format_quote După ce s-a sfîrșit nunta, feciorii s-au dus în treaba lor. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
      • format_quote După ce se mărită, născu o fată. NEGRUZZI, S. I 246. DLRLC
      • format_quote După ce leul moare, mulți se găsesc să-l jupoaie. DLRLC
      • format_quote După ce se împlinesc trei ani în capăt, iar pornește. CREANGĂ, P. 313. DLRLC
      • format_quote După ce răstorni carul, atunci găsești drumul cel bun. DLRLC
  • 3. Introduce un complement circumstanțial de mod. DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Potrivit cu..., în conformitate cu...; la fel cu... DEX '09 DLRLC
      • format_quote A plecat după propria lui dorință. DEX '09
      • format_quote Haine croite după măsură. DLRLC
      • format_quote Gavrilă Țonțoroi e poet născut, pur și simplu; el improvizează la minut după îmboldirile inimei. HOGAȘ, DR. II 186. DLRLC
      • format_quote După propria lor voie să ne ducă unde repezi. EMINESCU, O. I 155. DLRLC
      • format_quote După datinile țării să cinstim pe Întîi Mai. BELDICEANU, P. 54. DLRLC
      • format_quote Făcu întocmai după sfatul tatălui său. DLRLC
      • 3.1.1. După lege = în conformitate cu legea; pe drept, în mod legal. DLRLC
        sinonime: legitim
        • format_quote Sunt căsătoriți după lege. DLRLC
        • format_quote Doar nu te-ai fi socotind stăpînul? – După lege sînt. DAVIDOGLU, O. 57. DLRLC
      • 3.1.2. După plac = așa cum îi place, cum găsește (cineva) de cuviință; în mod arbitrar. DLRLC
        • format_quote Va putea, în sfîrșit să cumpere locul... să-și înmulțească cotețele după plac. MACEDONSKI, O. III 53. DLRLC
      • 3.1.3. După toate regulile artei = exact cum trebuie, cum scrie la carte. DLRLC
      • 3.1.4. După părerea mea sau după mine = judecând ca mine, privind lucrurile așa precum cred. DLRLC
        • format_quote După mine, nu ai procedat just. DLRLC
      • chat_bubble locuțiune conjuncțională După cum (sau cât) = așa cum. DEX '09 DLRLC
        sinonime: precum
        • format_quote După cum se vede, ciobanul este străin. ISPIRESCU, L. 298. DLRLC
        • format_quote Maică-sa fu nevoită să-i facă acea turtă de merinde, după cum au fost cerut-o el. SBIERA, P. 132. DLRLC
        • format_quote Nici cuminte nu sînt, după cît văd eu acum. CREANGĂ, P. 157. DLRLC
        • format_quote Să-mi dea ajutor la trebi, după cît îl ajută puterea. CREANGĂ, A. 13. DLRLC
      • chat_bubble După cum se întâmplă = ca de obicei. DEX '09 DLRLC
        • format_quote După cum se întîmplă totdauna... la mese de așa fel, ciorba de potroace fu lipăită în zgomotul buzelor și lingurilor. MACEDONSKI, O. III 10. DLRLC
      • chat_bubble A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. DEX '09 DLRLC
        sinonime: acomoda
        • format_quote Eu gîndesc că s-a da după mine și s-a face și ea bună. CREANGĂ, P. 164. DLRLC
      • chat_bubble A se da (sau a se lăsa) după păr = a se supune orbește. DLRLC
        • format_quote În sfîrșit toți trebuiră să se dea după păr și să facă pe placul bătrînei. La TDGR. DLRLC
      • chat_bubble A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). DEX '09 DLRLC
        • format_quote M-am luat după capul tău cel sec și m-am dus pe coclauri. CREANGĂ, P. 84. DLRLC
      • chat_bubble Dacă ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. DEX '09 DLRLC
        • format_quote Pe cînd hotărăști ziua plecării? – Cînd ar fi după mine, și mîine. ISPIRESCU, L. 319. DLRLC
      • chat_bubble A-și întoarce mantaua după vânt. DLRLC
      • chat_bubble A se lua după ceva (sau cineva) = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). DEX '09 DLRLC
        • format_quote Luîndu-se după croiala unor palaturi întortocheate ce văzuse el în Egipet... puse de scobi într-un munte de cremene, ce era acolo, un sălaș. ISPIRESCU, U. 116. DLRLC
    • 3.2. Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Justețea propunerii se judecă după rezultate. DEX '09
      • format_quote Clorul se recunoaște după culoarea sa galbenă-verzuie și după mirosul său înțepător. DLRLC
      • format_quote Munca se vede după rezultat. CAMIL PETRESCU, T. II 437. DLRLC
      • format_quote Îi trăsni în cap lui Dănilă că el ar fi bun de călugăr, după vorbele frăține-său. CREANGĂ, P. 48. DLRLC
      • format_quote Nefiind cineva fizionomist putea... să-l boteze de nătărău, după căutătura cea speriată. NEGRUZZI, S. I 17. DLRLC
      • 3.2.1. A judeca după aparențe = a judeca ținând seama de înfățișarea aparentă (adeseori înșelătoare) a lucrurilor. DLRLC
      • 3.2.2. După toate aparențele = ținând seama de felul cum se înfățișează lucrurile. DLRLC
      • chat_bubble După toate probabilitățile = probabil. DEX '09 DLRLC
        sinonime: probabil
    • 3.3. În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... DEX '09 DLRLC
      • format_quote După faptă și răsplată. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Locotenent Canțîr, dumnezeu să-ți plătească după faptă! CAMILAR, N. I 230. DLRLC
      • format_quote Doamne! doamne! zise Moțoc căzînd în genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre! NEGRUZZI, S. I 140. DLRLC
    • 3.4. Având ca model sau ca exemplu... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Face pictură după natură. DEX '09
      • format_quote Tablou pictat după natură. DLRLC
      • format_quote Toate fetele și mama Catrina se porniră la cîntat după ea. BUJOR, S. 33. DLRLC
  • 4. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Fuge după glorie. DEX '09
    • format_quote Am venit după Boculei și după dom’locotenent Vieru. CAMILAR, N. I 140. DLRLC
    • format_quote O pocitanie de om umbla cu arcul după vînat paseri. CREANGĂ, P. 244. DLRLC
    • format_quote Am trimis după doctor. NEGRUZZI, S. I 62. DLRLC
    • format_quote eliptic Ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară. CREANGĂ, P. 283. DLRLC
    • format_quote Eram la București, după treburi. SEBASTIAN, T. 251. DLRLC
    • format_quote Băietul... îmbucă răpede ce îmbucă și-apoi se duce după trebi. CREANGĂ, P. 153. DLRLC
    • format_quote Moșneagul porni la tîrg după tîrguieli. ȘEZ. V 65. DLRLC
    • 4.1. A întinde mâna (sau mâinile) după (cineva sau ceva) = a întinde mâna (sau mâinile) ca să prindă pe cineva sau ceva. DLRLC
      • format_quote Și-a întins mîinile după floare. Dar spinii florii l-au respins. ISAC, O. 189. DLRLC
    • 4.2. A striga după ajutor = a cere ajutor. DLRLC
  • 5. Introduce un complement indirect. DEX '09 DLRLC
    • 5.1. Arată ființa sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Le lăsa gura apă la toți după o așa bucățică. ISPIRESCU, L. 213. DLRLC
      • format_quote Lega paraua cu zece noduri și tremura după ban. CREANGĂ, P. 3. DLRLC
      • format_quote Se topea de dor după fiul său. ISPIRESCU, L. 126. DLRLC
      • format_quote Fetei și lui Ipate au început a li sfîrîi inima unul după altul. CREANGĂ, P. 167. DLRLC
      • format_quote De la noi a treia casă Este-o fată ș-o nevastă... După fată mă topesc. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 394. DLRLC
      • 5.1.1. A-și întoarce capul (sau a se întoarce, a se înturna) după cineva sau ceva = a-și întoarce capul sau a se întoarce (în timpul mersului) spre a privi pe cineva sau ceva (care atrage atenția, interesul sau admirația). DLRLC
        • format_quote Mîndră, mîndruleana mea, După fața ta de doamnă Lumea-ntreagă se întoarnă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 14. DLRLC
      • 5.1.2. neobișnuit A întreba după cineva = a întreba de cineva, a-și manifesta interesul față de cineva. DLRLC
        • format_quote Frumoasă copiliță! eu voi pleca din lume Și după mine nimeni nu va mai întreba. BOLINTINEANU, O. 206. DLRLC
    • 5.2. Arată motivul, cauza care produce acțiunea. DEX '09 DLRLC
      • format_quote A-i părea rău după ceva. DEX '09
      • format_quote Începe a se scărmăna de cap și a plînge cu amar după frățiorii săi. CREANGĂ, P. 25. DLRLC
      • format_quote Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. DLRLC
      • format_quote Spune-mi, bade, spune-mi, zău, Pare-ți după mine rău? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 155. DLRLC
  • 6. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul... DEX '09 DLRLC
    sinonime: prin
    • format_quote A preda o limbă străină după o anumită metodă. Lăutarii cântă după auz, nu după note. DLRLC
    • format_quote S-a-ntins poporul adunat Să joace-n drum după tilinci. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
  • 7. Introduce un atribut. DEX '09 DLRLC
    • 7.1. (Arată originea, descendența) Din partea... DEX '09 DLRLC
      • format_quote Văr după mamă. DEX '09 DLRLC
    • 7.2. După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Adaptare după o nuvelă a lui Cehov. DEX '09 DLRLC
  • chat_bubble locuțiune conjuncțională După ce (că)... = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... DEX '09 DLRLC
    • format_quote Să-ți mai port grija!... După ce că sînt bolnavă. CAMIL PETRESCU, T. II 73. DLRLC
    • format_quote Viespea, după ce miere nu face, mai și împunge. POP. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.