3 definiții pentru drănițire

drănițire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: drăniți] Drănițit1.

DRĂNIȚÍ, drănițesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A acoperi o clădire cu dranițe. – Din draniță.

A DRĂNIȚÍ ~ésc tranz. (case, clădiri) A acoperi cu draniță. /Din draniță

Intrare: drănițire
drănițire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drănițire
  • drănițirea
plural
  • drănițiri
  • drănițirile
genitiv-dativ singular
  • drănițiri
  • drănițirii
plural
  • drănițiri
  • drănițirilor
vocativ singular
plural