4 definiții pentru drăniți

drăniți vt [At: PAMFILE, I. C. 440 / Pzi: ~țésc / E: draniță] (Reg) A acoperi cu draniță (1) Si: a șindrili.

DRĂNIȚÍ, drănițesc, vb. IV. Tranz. (Mold., Bucov., Maram.) A acoperi ceva cu dranițe; a șindrili.

DRĂNIȚÍ, drănițesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A acoperi o clădire cu dranițe. – Din draniță.

A DRĂNIȚÍ ~ésc tranz. (case, clădiri) A acoperi cu draniță. /Din draniță

Intrare: drăniți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drăniți
  • drănițire
  • drănițit
  • drănițind
singular plural
  • drănițește
  • drănițiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drănițesc
(să)
  • drănițesc
  • drănițeam
  • drăniții
  • drănițisem
a II-a (tu)
  • drănițești
(să)
  • drănițești
  • drănițeai
  • drănițiși
  • drănițiseși
a III-a (el, ea)
  • drănițește
(să)
  • drănițească
  • drănițea
  • drăniți
  • drănițise
plural I (noi)
  • drănițim
(să)
  • drănițim
  • drănițeam
  • drănițirăm
  • drănițiserăm
  • drănițisem
a II-a (voi)
  • drănițiți
(să)
  • drănițiți
  • drănițeați
  • drănițirăți
  • drănițiserăți
  • drănițiseți
a III-a (ei, ele)
  • drănițesc
(să)
  • drănițească
  • drănițeau
  • drăniți
  • drănițiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)