12 definiții pentru drăcie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRĂCIE, drăcii, s. f. 1. Ștrengărie, poznă, năzbâtie; drăcovenie, drăcărie. 2. Faptă rea; blestemăție. ◊ Expr. Ei, drăcie! sau ei, drăcia dracului! exclamație de surpriză și de nemulțumire. 3. Minunăție, ciudățenie. 4. Vrăjitorie, farmec. – Drac + suf. -ie.

DRĂCIE, drăcii, s. f. 1. Ștrengărie, poznă, năzbâtie; drăcovenie, drăcărie. 2. Faptă rea; blestemăție. ◊ Expr. Ei, drăcie! sau ei, drăcia dracului! exclamație de surpriză și de nemulțumire. 3. Minunăție, ciudățenie. 4. Vrăjitorie, farmec. – Drac + suf. -ie.

drăcie sf [At: (cca. 1650-1675) GCR I, 228/5 / Pl: ~ii / E: drac + -ie] (Pop) 1 Faptă drăcească Si: diavolie, drăcărie (1), drăcovenie (1). 2 (Pgn) Faptă rea Si: diavolie, drăcărie (2), drăcovenie (2). 3 Lucru drăcesc Si: drăcovenie (3). 4 Vrăjitorie. 5 (Fam; pex) Faptă nesocotită, de gravitate redusă Si: boroboață, drăcărie (3), drăcovenie (4), năzbâtie, poznă, prostie, șmecherie. 6 (Fam) Lucru ciudat, de nepriceput Si: ciudățenie, drăcărie (4), drăcovenie (5), minunăție. 7 (Îe) Ei, (sau ce) ~! ori ei, ~a dracului (sau naibii)! Se spune pentru a exprima surpriza, nemulțumirea. 8 (Fam) Orice lucru neînsemnat Si: aiureală, drăcovenie (6), fleac, flecușteț, prostie. 9 (Fam) Farsă. 10 (Fam) Glumă. 11 (Fam; rar) Drăcărie (7). 12 (Rar) Drăcime (1). 13 (Nob) Excrement.

DRĂCIE, drăcii, s. f. 1. Faptă rea, blestemăție. Și cîte alte drăcii nu scornise, pe vremuri, sergentul Pasăre. CAMILAR, N. I 376. [Dracul] căută o babă, auzind că ele Îl întrec pe dînsul la drăcii și rele. PANN, P. V. I 53. Cînd a auzit împăratul pățeniile lui Tei-Legănat și drăciile lui Strîmbă-Lemne și ale lui Sfarmă-Piatră, se încruci. ȘEZ. II 208. ◊ Expr. Ei, drăcie! sau ei, drăcia dracului! exclamație de surpriză și nemulțumire. Ei, drăcia dracului, ce te strîmbi așa? CAMIL PETRESCU, U. N. 53. ♦ (Fără sens peiorativ) Ștrengărie, poznă. Poate mă crezi tot capul drăciilor. C. PETRESCU, C. V. 360. 2. Minunăție, ciudățenie, drăcărie (1). Apoi uite, dragule, că ai scos producție frumoasă și fără drăcia asta a ta: mineritul nu-i fabrică să-ntorci din manivelă. DAVIDOGLU, M. 42. Morile din Grozăvești pe care le puneau în mișcare... drăcii nemțești cu aburi, nu lucrau în zilele acelea. PAS, L. I 70. Ia cetește drăcia asta. CAMIL PETRESCU, U. N. 59. 3. (În basme și superstiții) Vrăjitorie, farmec. Trebuie să fie vreo fermecătorie sau vreo altă drăcie aci. ISPIRESCU, L. 53. Eu sînt mama Anghelușa Care știu discîntici mii... Și drăcii chiar peste fire. ALECSANDRI, T. I 103.

DRĂCIE ~i f. 1) Faptă sau vorbă nedemnă, rea. 2) Faptă sau vorbă nesocotită, cu urmări neplăcute, dar lipsită de gravitate; năzbâtie; poznă; șotie; bazaconie; boroboață. 3) Lucru curios, ieșit din comun; ciudățenie; minunăție. [Art. drăcia; G.-D. drăciei; Sil. -ci-e] /drac + suf. ~ie

drăcie f. 1. faptă drăcească; 2. cuget rău, uneltire ascunsă.

drăcíe f. Fam. Faptă drăcească. Comédie, poznă: lăsați-vă de drăciĭ, măĭ băĭețĭ! Unealtă saŭ mașină cĭudată: ce drăcie e asta? Eĭ drăcia (saŭ comedia) draculuĭ, exclamațiune de mirare și nemulțămire: Eĭ, drăcia draculuĭ! Dar ce maĭ vreĭ acum?

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

drăcie s. f., art. drăcia, g.-d. art. drăciei; pl. drăcii, art. drăciile (desp. -ci-i-)

drăcie s. f., art. drăcia, g.-d. art. drăciei; pl. drăcii, art. drăciile

drăcie s. f., art. drăcia, g.-d. art. drăciei; pl. drăcii, art. drăciile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DRĂCIE s. 1. v. ciudățenie. 2. v. poznă.

DRĂCIE s. 1. bazaconie, bizarerie, bîzdîganie, ciudățenie, curiozitate, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă, (rar) singularitate, (pop.) comedie, (reg.) dănănaie, nagodă, șozenie, (Ban. și Olt.) miraz, (Transilv. și Ban.) mirăzenie, (Mold.) șanț. (Multe ~ a mai văzut.) 2. drăcovenie, năzbîtie, poznă, ștrengărie, (pop.) drăcărie, (fam.) parascovenie. (A făcut o ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

drăcie, drăcii s. f. (pop.) 1. ștrengărie, poznă 2. ciudățenie

Intrare: drăcie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drăcie
  • drăcia
plural
  • drăcii
  • drăciile
genitiv-dativ singular
  • drăcii
  • drăciei
plural
  • drăcii
  • drăciilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drăcie, drăciisubstantiv feminin

  • 1. Drăcovenie, drăcărie, năzbâtie, poznă, ștrengărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Poate mă crezi tot capul drăciilor. C. PETRESCU, C. V. 360. DLRLC
  • 2. Faptă rea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: blestemăție
    • format_quote Și cîte alte drăcii nu scornise, pe vremuri, sergentul Pasăre. CAMILAR, N. I 376. DLRLC
    • format_quote [Dracul] căută o babă, auzind că ele Îl întrec pe dînsul la drăcii și rele. PANN, P. V. I 53. DLRLC
    • format_quote Cînd a auzit împăratul pățeniile lui Tei-Legănat și drăciile lui Strîmbă-Lemne și ale lui Sfarmă-Piatră, se încruci. ȘEZ. II 208. DLRLC
    • chat_bubble Ei, drăcie! sau ei, drăcia dracului! exclamație de surpriză și de nemulțumire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ei, drăcia dracului, ce te strîmbi așa? CAMIL PETRESCU, U. N. 53. DLRLC
  • 3. Ciudățenie, minunăție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Apoi uite, dragule, că ai scos producție frumoasă și fără drăcia asta a ta: mineritul nu-i fabrică să-ntorci din manivelă. DAVIDOGLU, M. 42. DLRLC
    • format_quote Morile din Grozăvești pe care le puneau în mișcare... drăcii nemțești cu aburi, nu lucrau în zilele acelea. PAS, L. I 70. DLRLC
    • format_quote Ia cetește drăcia asta. CAMIL PETRESCU, U. N. 59. DLRLC
  • 4. Farmec, vrăjitorie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trebuie să fie vreo fermecătorie sau vreo altă drăcie aci. ISPIRESCU, L. 53. DLRLC
    • format_quote Eu sînt mama Anghelușa Care știu discîntici mii... Și drăcii chiar peste fire. ALECSANDRI, T. I 103. DLRLC
etimologie:
  • Drac + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.