14 definiții pentru dolofan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOLOFAN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras, durduliu, rotofei. – Et. nec.

DOLOFAN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Despre ființe și părți ale lor) Gras, durduliu, rotofei. – Et. nec.

dolofan, ~ă [At: (a. 1481) MIHĂILĂ, D. 96 / V: (înv) ~lfen, dulf~, (reg) to~, doroftei sm / Pl: ~i, ~e / E: nct] 1 a (D. copii sau pui de animale; pex, d. părți ale corpului lor; șhp) Durduliu. 2 smf Copil durduliu. 3 smf Pui de animal durduliu. 4 a (D. obiecte) Care are dimensiuni peste cele normale. 5 a (Îvp; d. copii și animale) Care a trecut de prima vârstă a copilăriei. 6 sm (Înv; Trs; îf dolfan) Om bogat, fruntaș în satul lui.

DOLOFAN, -Ă, dolofani, -e, adj. (Mai ales despre copii și despre unele animale mici) Grăsuliu, durduliu, rotofei. Pe mine mă cheamă Aftanasie, glăsui cel mare și dolofan c-o voce femeiască. SADOVEANU, Z. C. 110. Să-mi faci rost de-un mielștii colea, mai dolofan, că am mîne musafiri la masă. STĂNOIU, C. I. 76. Născu un dolofan de copil. ISPIRESCU, L. 97. ◊ Fig. Cînd erau bani în casă, tata cumpăra cîteva pîini dolofane și-aveați pentru o săptămînă. PAS, Z. I 139. Am suit, mai întîi, un munte turtit și dolofan. GALACTION, O. I 345. ◊ (Substantivat) Copiii lor cresc ca dolofanii, vînjoși, sprinteni și pepenoși. DELAVRANCEA, S. 31.

DOLOFAN ~ă (~i, ~e) Care are forme pline și rotunjite; durduliu; rotofei. /Orig. nec.

dolofan a. gros și gras: un dolofan de copil ISP. [Mold. și Tr. dolfan, fruntaș, avut: lit. gras ca un delfin (v. dolf)].

dolofán, -ă s. și adj. (cp. cu toltoașă, cu doldora și cu vsl. dolŭfinŭ, delfin. P. sufix, cp. cu moc-ofan). Fam. Grăsuț, durduliŭ: un dolofan de copil, un copil dolofan.

dolofancă af [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ce / E: dolofan + -că] (Mun, d. femei) Puternică și cu forme pline.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dolofan adj. m., pl. dolofani; f. dolofa, pl. dolofane

dolofan adj. m., pl. dolofani; f. dolofană, pl. dolofane

dolofan adj. m., pl. dolofani; f. sg. dolofană, pl. dolofane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DOLOFAN adj. bucălai, bucălat, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnat, bucăliu, durd, (prin Olt.) vîrlav. (Copil ~.)

Intrare: dolofan
dolofan adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dolofan
  • dolofanul
  • dolofanu‑
  • dolofa
  • dolofana
plural
  • dolofani
  • dolofanii
  • dolofane
  • dolofanele
genitiv-dativ singular
  • dolofan
  • dolofanului
  • dolofane
  • dolofanei
plural
  • dolofani
  • dolofanilor
  • dolofane
  • dolofanelor
vocativ singular
plural
doroftei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dolofan, dolofaadjectiv

  • 1. Despre ființe și părți ale lor: durduliu, gras, grăsuț, rotofei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe mine mă cheamă Aftanasie, glăsui cel mare și dolofan c-o voce femeiască. SADOVEANU, Z. C. 110. DLRLC
    • format_quote Să-mi faci rost de-un miel – știi colea, mai dolofan, că am mîne musafiri la masă. STĂNOIU, C. I. 76. DLRLC
    • format_quote Născu un dolofan de copil. ISPIRESCU, L. 97. DLRLC
    • format_quote figurat Cînd erau bani în casă, tata cumpăra cîteva pîini dolofane și-aveați pentru o săptămînă. PAS, Z. I 139. DLRLC
    • format_quote figurat Am suit, mai întîi, un munte turtit și dolofan. GALACTION, O. I 345. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Copiii lor cresc ca dolofanii, vînjoși, sprinteni și pepenoși. DELAVRANCEA, S. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.