3 definiții pentru dohănire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOHĂNI vb. IV v. duhăni.

DUHĂNI, duhănesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A fuma. Să mai duhănim o țigarcă de tutun. C. PETRESCU, Î. II 12. Se puse pe-o ciotîrcă, ca în ticnă să-și duhănească cea otravă de titiun. ȘEZ. VIII 65. – Variantă: dohăni vb. IV.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

dohăni, dohănesc, vb. intranz. – (reg.) A fuma, a consuma tutun. – Din dohan.

Intrare: dohănire
dohănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dohănire
  • dohănirea
plural
  • dohăniri
  • dohănirile
genitiv-dativ singular
  • dohăniri
  • dohănirii
plural
  • dohăniri
  • dohănirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duhăni, duhănescverb

  • 1. regional Fuma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fuma
    • format_quote Să mai duhănim o țigarcă de tutun. C. PETRESCU, Î. II 12. DLRLC
    • format_quote Se puse pe-o ciotîrcă, ca în ticnă să-și duhănească cea otravă de titiun. ȘEZ. VIII 65. DLRLC
etimologie:
  • duhan DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.