3 definiții pentru dohănire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOHĂNI vb. IV v. duhăni.
DUHĂNI, duhănesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A fuma. Să mai duhănim o țigarcă de tutun. C. PETRESCU, Î. II 12. Se puse pe-o ciotîrcă, ca în ticnă să-și duhănească cea otravă de titiun. ȘEZ. VIII 65. – Variantă: dohăni vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
dohăni, dohănesc, vb. intranz. – (reg.) A fuma, a consuma tutun. – Din dohan.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: dohănire
dohănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
duhăni, duhănescverb
- 1. Fuma. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: fuma
- Să mai duhănim o țigarcă de tutun. C. PETRESCU, Î. II 12. DLRLC
- Se puse pe-o ciotîrcă, ca în ticnă să-și duhănească cea otravă de titiun. ȘEZ. VIII 65. DLRLC
-
etimologie:
- duhan DEX '98 DEX '09