opțiuni

3 definiții pentru dodăit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dodăĭálă, dodăĭésc v. dodeĭ-.

dodeĭesc v. tr. (vsl. dodĕĭati, sîrb. dódijati, dojaditi. V. nădăĭesc). Vechĭ. Incomodez, supăr, necăjesc, molestez (Cost. 1, 262). – Și dodăĭesc și dodiesc.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dodăi (-ăesc, -it), vb. – A deranja, a neliniști, a întrista. – Var. dodei. Sl. dodĕjati (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 169; Cihac, II, 97), cf. sb. dodejati. Sec. XVI-XVII, înv. – Der. dodăială (var. dodeială), s. f. (supărare, necaz); dodăitor, s. m. (urmăritor, vrăjmaș); dodie, s. f. (supărare, deranj).

Intrare: dodăit
dodăit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dodăit
  • dodăitul
  • dodăitu‑
  • dodăită
  • dodăita
plural
  • dodăiți
  • dodăiții
  • dodăite
  • dodăitele
genitiv-dativ singular
  • dodăit
  • dodăitului
  • dodăite
  • dodăitei
plural
  • dodăiți
  • dodăiților
  • dodăite
  • dodăitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)