12 definiții pentru disprețuit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISPREȚUÍT, -Ă, disprețuiți, -te, adj. Care este tratat cu dispreț; desconsiderat. – V. disprețui.

DISPREȚUÍT, -Ă, disprețuiți, -te, adj. Care este tratat cu dispreț; desconsiderat. – V. disprețui.

disprețuit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: disprețui] 1-7 Disprețuire (1-7). 8 (Îe) A nu fi de ~ A trebui să fie luat în considerare, având oarecare importanță, valoare, preț etc.

disprețuit2, ~ă a [At: PLR (1848) I, 121 / V: (înv) des~ / Pl: ~iți, ~e / E: disprețui] 1-2 (D. oameni) Care este privit cu dispreț (1-2). 3-4 (D. oameni) Care este tratat cu dispreț (1-2). 5 Neluat în seamă. 6 (Înv) Ocărât. 7 (Îvr) Depreciat.

DISPREȚUÍT, -Ă, disprețuiți, -te, adj. Tratat cu dispreț, neluat în seamă, desconsiderat. Oare poate ca să fie suferință mai cumplită... Decît cea pe care-o naște dragostea disprețuită? MACEDONSKI, O. I 241. – Variantă: (învechit) desprețuít, -ă (ALEXANDRESCU, M. 26) adj.

despreciuit2, ~ă a vz disprețuit2

desprețuit2, ~ă a vz disprețuit2

DESPREȚUÍT, -Ă adj. v. disprețuit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

disprețuít adj. m., pl. disprețuíți; f. sg. disprețuítă, pl. disprețuíte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISPREȚUÍT adj. desconsiderat. (O persoană ~.)

DISPREȚUIT adj. desconsiderat. (O persoană ~.)

Intrare: disprețuit
disprețuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disprețuit
  • disprețuitul
  • disprețuitu‑
  • disprețui
  • disprețuita
plural
  • disprețuiți
  • disprețuiții
  • disprețuite
  • disprețuitele
genitiv-dativ singular
  • disprețuit
  • disprețuitului
  • disprețuite
  • disprețuitei
plural
  • disprețuiți
  • disprețuiților
  • disprețuite
  • disprețuitelor
vocativ singular
plural
desprețuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desprețuit
  • desprețuitul
  • desprețuitu‑
  • desprețui
  • desprețuita
plural
  • desprețuiți
  • desprețuiții
  • desprețuite
  • desprețuitele
genitiv-dativ singular
  • desprețuit
  • desprețuitului
  • desprețuite
  • desprețuitei
plural
  • desprețuiți
  • desprețuiților
  • desprețuite
  • desprețuitelor
vocativ singular
plural
despreciuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

disprețuit, disprețuiadjectiv

  • 1. Care este tratat cu dispreț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desconsiderat
    • format_quote Oare poate ca să fie suferință mai cumplită... Decît cea pe care-o naște dragostea disprețuită? MACEDONSKI, O. I 241. DLRLC
etimologie:
  • vezi disprețui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.